duminică, 20 mai 2012

Despre diversificare II - alegerea si prepararea alimentelor


In articolul precedent va promiteam si cateva informatii/sfaturi despre cum preparam mancarea bebelusului. O sa va fac un mic rezumat al informatiilor gasite de mine in legatura cu:
1) cum alegem alimentele;
2) cum stim daca un aliment este proaspat;
3) cum preparam alimentele.


As incepe prin a va da un sfat general, il puteti aplica la fel de bine si daca nu aveti copii, sa-l aplicati pentru voi. Daca vreti sa faceti putina ordine in alimentatie, sa incepeti o dieta sanatoasa, sa cresteti sau sa scadeti in greutate, etc. - incepeti prin a va duce la "origini". Nu, Doamne fere, nu la ACELE origini :)), ci la originile nutritiei. Nu trebuie sa cititi tratate de nutritie sau sa rascoliti tone de informatie (sunt oameni care au facut asta pentru voi si puteti gasi informatiile adunate si sintetizate, dar sa aveti grija la sursa lor) ci doar sa incercati sa adunati cateva informatii de baza, sa va deschideti mintea si sa va eliberati de prejudecati si mituri de pe vremea bunicii.


Eu as zice ca pentru inceput ar fi suficient sa intelegeti componentele de baza dintr-un aliment si care este rolul lor in hranirea voastra. Cititi despre: ce sunt proteinele, lipidele, carbohidratii, vitaminele, mineralele, oligoelementle, enzimele si care este rolul lor in hranire si in sanatate. Va dau un mic start- despre ce sunt proteinele- sursele din care le putem obtine, rolul lor, beneficiile sau deserviciile aduse de consumul lor puteti citi aici.

Nu vreau sa transform acest articol si nici blogul in unul despre nutritie, sunt altii care o fac si o fac foarte bine. Eu aici ma ocup, modest, de viata de femeie si viata de femeie mama. Dar va va prinde foarte bine sa va insusiti informatiile de baza, asa veti intelge de ce si cand trebuie sa ii dati copilului un anumit aliment si odata intelese principiile va va fi foarte usor sa va faceti voi propriile meniuri (simple si sanatoase).

Spun simplu si sanatos- cu cat amestecam mai putine tipuri de alimente intr-o mancare cu atat scad sansele de a face combinatii gresite, combinatii care vor scadea aportul nutritiv si chiar pot face alimentele sa fie daunatoare organismului (un exemplu sunt clasicele lactate cu cereale). Exista si combinatii care potenteaza calitatile intrinseci ale alimentelor (cum ar fi fierberea morcovului si adaugarea de putina grasime - unt). Spun simplu si sanatos- cu cat timpul de prelucrare termica este mai scurt, felul de preparare mai simplu, cu atat acea mancare va fi mai sanatoasa (exista si sisteme de preparare la temperaturi joase, dar pentru perioade mai lungi de timp). Fireste ca vom aduce alimentele pana in punctul optim de gatire, in special produsele de origine animala, dar nu le vom prelucra pana cand ele devin toxice pentru organism (carnea prajita/coapta pana la ardere cu potential cancerigen).

Mancarica bebelusului nu face exceptie de la ceea ce am scris mai sus sau poate chiar pentru mancarica lui trebuie sa fim mai atenti ca niciodata. Daca ati citit articolul precedent probabil deja stiti ca eu cred intr-o alimentatie echilibrata, atat de origine animala cat si de origine vegetala, pe cat posibil din surse curate si cat mai putin industrializate. Deci ce-i dam sa manance? II dam legume, carne, grasimi sanatoase, oua, fructe, lactate, leguminoase, cereale si, mai tarziu, samburi si seminte. Va propun o altfel de piramida a alimentelor, veti vedea probabil o inversare a "prioritatilor". Alcatuirea acestei piramide a avut la baza documentarea intensa a unor persoane competente si care aveau doar bune intentii nu si interese in a vinde ceva.








1) Carnea, grasimi sanatoase, legume

- peste si fructe de mare, icre (in alimentatia bebelusului pestele se introduce dupa varsta de 9 luni si se va evita pestele oceanic mare - continut ridicat de mercur -, fructele de mare se vor introduce cu precautie dupa varsta de un an pentru riscul lor alergen ridicat si pentru ca la noi piata de astfel de alimente in stare proaspata este redusa- eu as spune chiar sa astepati introducerea lor dupa varsta de 3 ani);
- carne de vita, pasare, oaie, capra, iepure, etc. (mai insist in legatura cu prioritizarea calitatii sursei de carne?! evitati consumul de carne industriala atat pentru voi cat si pentru copil - in special carnea de pui - incepeti sa-i oferiti copilului carne de vita/pasare de la varsta de 7 luni, intai in cantitati mici (o lingurita) crescand pana la varsta de un an catre 70 gr./portie);
- oua (oul mult hulit din cauza unor erori stiintifice si a unor mituri este de fapt extrem de important in dezvoltarea sistemului nevors al copilului prin aportul de grasimi sanatoase (omega 3 si omega 6), putei incepe sa-i oferiti copilului un sfert sau o optime de galbenus de ou la doua saptamani dupa ce ati inceput diversificarea crescand progresiv pana ajungeti la un galbenus intreg, dupa varsta de un an puteti sa-i oferiti pana la 3-4 galbenusuri pe saptamana, atentie!!! albusul se va introduce cu precautie in alimentatie dupa varsta de un an din cauza potentialului alergen);
- unt bio (puteti incepe adaugarea de unt pe legumele fierte la doua saptamani dupa inceperea diversificarii, este foarte important ca untul sa fie de origine BIO, adaugat legumelor bogate in betacaroten va facilita absorbtia acestuia);
- ulei, uleiuri vegetale extra virgine, presate la rece (puteti incepe folosirea uleiurilor in prepararea alimentelor pentru copil dupa varsta de 7-8 luni (de masline, de cocos), dar NU pentru a le praji ci doar adaugate la SFARSITUL gatirii in cantitati foarte mici, cateva picaturi maxim o lingurita);
- diversitate mare de legume (legumele sunt baza inceputului diversificarii, incepeti cu:
* avocado (el este fruct, dar toti il considera o leguma), morcov, dovleac, dovlecel;
* continuam cu: conopida, broccoli, spanac, loboda, stevie, sparanghel, ceapa;
* mai tarziu dupa varsta de 8-9 luni: rosii, ardei, cartofi dulci, mazare, usturoi; castravetii si ciupercile dupa varsta de 10 luni)
- mazare si fasole verde (fac parte din familia leguminoaselor, dar au mai putine efecte adverse).

Atentie!!!

Inainte de prepararea oricarei mancari incepeti prin a va spala foarte bine pe maini, spalati foarte bine suprafetele de gatit cu un burete dedicat acestei activitati (nu cel de vase), stergeti suprafetele de lucru, nu folositi acelasi tocator (zis el si fund) pentru carne si pentru legume, spalati foarte bine cutitul dupa ce ati taiat carne si doriti sa taiati legume. Nu lasati NICIODATA mancarea preparata la temperatura camerei. NU ii dati bebelusului sau copilului mic la o alta masa resturile ramase de la masa anteriora. Depozitati alimentele in frigider pe un raft numai al bebelusului. Daca aveti cel mai mic dubiu legat de provenienta sau calitatea unui produs, mai ales de origine animala, NU il dati copilului!


Cum preparam carnea?
 
Preferabil ar fi sa cumparati carne proaspata si sa o congelati voi acasa. Veti incepe prin portionarea ei, curatarea de pielite, tendoane (oasele le pastrati pentru supa) si apoi o spalati foarte bine si o puneti in pungute speciale pe care scrieti data la care au fost congelate. Ideal este sa le portionati in bucati suficient de mari (mai intai suficient de mici) pentru o masa, astfel le veti putea pune direct la fiert fara decongelare prealabila. Celula carnii prin congelare isi mareste volumul iar peretii ei se sparg, atunci cand carnea este decongelata mare parte din proteina continuta se pierde prin "apa" pe care noi o aruncam. Deci este mai bine sa o punem direct congelata la fiert, daca a fost spalata, curatata si proportionata anterior, nu va fi nicio problema. Daca doriti sa o decongelati prealabil acest proces se face IN FRIGIDER, nu in apa calda/rece si nu langa o sursa de caldura. Carnea decongelata va fi prelucrata imediat.
Pentru bebelus si copilul mic carnea va fi prelucrata numai prin fierbere, mai tarziu prin coacere, dar numai acoperita si inlaturati orice parte arsa sau rumenita. NU prajiti carnea si mai ales NU o prelucrati la gratar, este cel mai toxic mod de gatire. Nu folositi pentru preparare vase cu straturi din TEFLON, la temperaturi inalte teflonul emana un gaz toxic. Ideal este sa aveti vase de calitate din ceramica.
Dupa primul clocot luati neaparat spuma care se ridica la suprafata! Acea spuma este un tesut mort si descompus (nu vreau sa-i zic putrezit ca poate vreti sa mai mancati carne).
Carnea tocata va fi asezata, dupa prelucrare, în vase curate, acoperite, care se pastreaza la frigider. Nu se adaugă condimente sau bicarbonat, decat imediat înaintea prelucrarii termice (condimentele pot masca eventualele modificari de aspect, culoare sau miros, provocate de alterare, iar bicarbonatul favorizează dezvoltarea microbilor de putrefacţie). Se recomanda ca tocătura sa fie preparată cu maximum 5-6 ore înaintea prelucrării termice.
Pasarile, dupa scoaterea organelor, vor fi spălate sub jet de apă rece, pentru îndepartarea impuritaţilor si a urmelor de sange.
Ficatul se taie si i se scoate hilul, se îndepartează capsula si se spala cu apă rece.
Rinichii se taie în lungime, îndepartand capsula, se înmoaie în apă, apoi se spala bine cu apa rece, pana la dispariţia mirosului specific.
Creierul se lasa jumatate de ora în apa rece si apoi se îndepartează pieliţa (meningele), spalandu-l bine. Se fierbe în apa cu otet, ca sa nu se farame.


Cum recunoastem starea carnii?*
 
Carnea proaspata este acoperită de o peliculă subtire, uscată, iar pe sectiune prezinta coloratie roz-rosie, lucioasa. Este usor umedă, nelipicioasa. Are o consistentă elastică, compactă si la presiune digitală nu pastreaza urme. Mirosul si gustul sunt placute. Grăsimea are coloratia si gustul caracteristice speciei. Măduva umple în întregime canalul medular al oaselor, este elastica,.lucioasa pe secţiune, de coloraţie si consistentă normale.
Carnea relativ proaspata este acoperita de o pelicula uscata, alteori, partial, de o mazga lipicioasă, în cantitate redusa. Cateodata, se observa chiar pete de mucegai. La suprafată si pe sectiune, culoarea este mată si maii închisă, comparativ cu cea a cărnii proaspete. Pe sectiune este umeda, dar nu lipicioasa. Consistenta este moale, pastreaza amprenta la presiune, dar pentru scurt timp. Sucul muscular este tulbure si în cantitate mai mare. Mirosul poate fi usor acru la suprafafă, dar nu si în profunzime. Grasimea este mata (nelucioasa), de consistent scazută. Maduva se desprinde usor de marginea osului, este moale si mai închisa la culoare; pe sectjune este mata, uneori cenusie.

Carnea alterata are suprafata de culoare cenusie sau verzuie, uscata sau umeda si lipicioasa, deseori acoperita cu pete de mucegai. La presiune digitals ramane o urmă care persistă multa vreme. Grasimea are un aspect mat, culoarea cenusie-murdara si consistenta scazuta. Mirosul si gustul sunt foarte neplăcute.

Carnea congelata are la suprafată o coloratie normală, dar cu o nuantă mai închisă decat cea proaspătă. Pe secţiune, suprafata este umezita de un lichid de culoare rosie. Are o elasticitate redusa; depresiunea formată prin apăsare digitala nu dispare. Mirosul este caracteristic speciei. Grasimea de la suprafată este mai roscata, jar cea din straturile profunde îşi mentine culoarea normală. Măduva oaselor este relativ retrasa din canalul medular.

Pasarea taiata proaspat are creasta si barbitele de culoare roz-rosie, ciocul lucios, fara mazga. Mucoasa bucală este roz pal, usor umezita, întreaga si fără miros. Pleoapele acoperă întreaga orbita, ochii sunt limpezi, fara scurgeri, neînfundati. Pielea este integră, de culoare alb-galbuie sau galben lucitoare, cu nuanţe roz, fară tumori sau inflamatii. Pasările slabe au piele de culoare galben-cenusie, cu nuance roseate, făra pete violacee; suprafata este uscata.

Pasarea relativ proaspata are ciocul fara luciu, cu un discret miros de mucegai. Mucoasa bucală este roz-galbuie, cu un depozit vascos relativ redus, uneori mirosind usor a mucegai. Ochii sunt înfundati în orbite si tulburi. Pielea este uscată sau aproape uscată, de culoare cenusie, uneori cu un discret miros de mucegai.

Pasarea alterata are ciocul galben, cu partea carnoasa moale, prezintă scurgeri de mucozitati vascoase din gura si miroase puternic a mucegai. Mucoasa bucală este cenusie. Ochii sunt micsorati si înfundati în orbite, pielea este galbena, pe alocuri cu pete verzui.


*(sursa - dr. L. Cernaianu - Retete culinare de la 0 la 3 ani)

Oul. Inainte de spargere, se spală bine cu apa caldă. Spargerea cojii necesită o atentie deosebita - se folosesc, de obicei, doua vase curate, iar daca se separa de galbenus sunt necesare trei vase. Deasupra primului vas se sparge oul si se examinează atent. In vasul al doilea (si eventual al treilea) se varsă conţinutul oului. Cojile se arunca în primul vas, ca si conţinutul oualor alterate.
Ouale sparte vor fi pastrate maximum 1-2 ore. Toate preparatele de oua facute la rece, vor fi ţinute, pana la consumare, în frigider (la maximum + 4°C), dar nu mai mult de 24 de ore. Daca se gaseste vreun ou alterat, trebuie sa va spalati foarte bine pe mani, eventual sa va dezinfectati.

Legumele. Se sorteaza dupa calitate, culoare, marime, îndepartandu-se cele alterate si putrezite; pentru radacinoase, spalarea are loc, înainte si dupa curatare, în apa rece.
Legumele folosite fara prelucrare termica (rosii, castraveţi, salata etc.) vor fi spalate bine sub jet de apa de la robinet. Cele cu frunze (spanac, salata) vor fi spalate frunza cu frunza.
Curatarea depinde de felul legumelor:
-   prin răzuire la radacinoase;
-   prin detasarea foilor externe la bulboase si frunzoase;
-   prin razuire la tuberculi (cartofii noi) sau prin curatarea cojii (manual sau mecanic), îndepartand un strat cat mai subtire, pentru a minimaliza pierderile de vitamine, bogat reprezeniate în partile externe ale plantei;
-   prin razuire sau taiere la fructe;
-   prin alegerea corpurilor straine la leguminoase si fructe uscate, dupa care se spala.


Taierea se face, de asemenea, în diferite moduri, dupa tipul legumei:
-   radacinoasele se taie în triunghiuri, cubulete, bare, felii, julien (foi subtiri): sfecla, napii, morcovii, telina etc.;
-   bulboasele (ceapa) se taie marunt sau inele;
-   tuberculii se taie rotund, în felii;

2) Fructele.

Urmatoarea grupa introdusa sunt fructele. Se va incepe cu un fruct usor digerabil cu un continut scazut de zaharuri si de fibre. La inceputul diversificarii foarte multi copii vor elimina fructele (legumele) fibroase aproape nedigerate. Nu trebuie sa va panicati, urmariti doar daca apar iritatii fesiere, acesta poate fi un semn ca bebelusul nu tolereaza alimentul si ar trebui sa renuntati la admnistrarea lui pentru un timp.
Eu i-am oferit Matildei urmatoarele fructe (in ordinea introducerii dupa vasta de 7 luni): piersici, nectarine, pere (atentie la efectul lor laxativ), prune, gutui, pepene galben, mango, mere, ananas, struguri (curatati de coaja si de samburi, maruntiti), kiwi, banane, citirice (mandarine, grapefruit, portocale, pomelo, lamaie), fructe de padure, capsuni (dupa varsta de un an).
Dupa varsta de un an, cand putem considera ca diversificarea este completa, daca nu au existat semne de intoleranta si alergii ar trebui sa puneti accentul pe urmatoarele tipuri de fructe:
  • fructe de padure
  • fructe autohtone, dar si de import in sezonul rece.

Este de preferat ca fructele sa fie oferite crude si in integritatea lor, nu doar sucul. Fructele cumparate din comert se vor curata de coaja! Din pacate coaja a devenit depozitarul tuturor pesticidelor cu care sunt tratati pomii si a conservantilor pentru rezistenta fructelor in timp. Daca aveti fructe de "la tara" este bine sa va asigurati ca nici acolo pomii nu au fost stropiti.


Fructele ar trebui oferite sub forma de gustari si nu impreuna cu mesele principale (preferabil in prima parte a zilei). Nu oferiti fructele sub forma de desert la sfarsitul mesei. Acesta este un obicei alimentar gresit, fructele consumate dupa masa duc la alterarea procesului de digestie si la producerea de gaze in exces. Nu oferiti copilului fructe bogate in vitamina C seara, acestea il vor agita si il vor tine treaz.


Nu cedati tentatiei da a cumpara cele mai frumoase si mai mari fructe. Cu cat aspectul lor este mai aproape de ideal cu atat cresc sansele ca acel fruct sa nu fie unul natural. Spalati foarte bine fructele inainte de curatare (eventual cu un detergent bio special pentru spalarea fructelor si legumelor). Nu pastrati resturile de fructe de la o masa la alta, nici la frigider. Ele ar trebui curatate/maruntite imediat inainte de a fi consumate. Pentru raderea fructelor folositi o razatoare din sticla (cele din metal grabesc oxidarea). Peste mere, banane, pere si alte fructe usor oxidabile (cele care se inegresc in contact cu aerul) puteti pune cateva picaturi de lamaie pentru a incetini procesul.

Atentie!!!
In cazul in care doriti sa procedati cu auto-diversificarea (adica sa lasati copilasul sa manance singur) aveti mare grija cu ce tip de fructe o faceti! Folositi fructe moi si coapte, preferabil taiate in bucatele mici pe care sa le poata mesteca. Multi copii au tendita de a musca bucati mari de fruct pe care nu le pot mesteca si se pot inneca cu ele. Nu le oferiti banane intregi pentru a musca din ele, bananele sunt moi si se pot desprinde bucati foarte mari.
 
NU lasati copilul nesupravegheat atunci cand mananca!

Ce am observat eu la Matilda (eu nu i-am oferit alimente pe care sa le manance singura decat dupa ce avea dinti si sus si jos, mai ales ca nu i-am dat paine, biscuiti, pufuleti) este ca mananca mult mai bine dintr-un fruct intreg. Ii curat un mar sau o para si i le dau asa, daca ii tai bucati musca foarte mult din ele. Daca i le dau cu coaja si le curata singura cu unghiutele si dintisorii, nu stiu daca ma imita pe mine pentru ca m-a vazut ca le curat mereu sau pur si simplu nu-i place coaja.

Incercati sa le oferiti copiilor cat mai multe fructe autohtone, coapte la soare in mod natural. Pentru sezonul rece ar fi bine sa va facei depozite la congelator pentru ca nu veti gasi mai nimic din Romania, maxim niste mere.


3)  Nuci, seminte, lactate fermentate, solanacee.

In primele 5-6 luni din viata copilului laptele (preferabil cel matern) va fi principala sursa de hrana. Chiar si dupa 6 luni pana in jurul varstei de un an este bine sa respectam cantitatea de lapte necesara unei dezvoltari armonioase (nu mai putin de 400 ml. si nu mai mult de 700 ml. in 24 de ore).

Atentie !!!
In primele 6 luni din viata copilul are inca depozite de fier din dimpul sarcinii, astfel aportul suplimentar de fier necesar este de doar 0,26 mg/zi. Dupa vasta de 6 luni pana la 12 luni necesarul creste simtitor catre 11 mg fier/zi! Intre 1 si 3 ani necesarul este de 7 mg/zi. Laptele matern nu poate asigura acest necesar si este foarte posibil ca nici alimentatia sa nu-l suplineasca. Este recomandat sa discutati cu medicul pediatru si sa-i faceti in jurul varstei de 9 luni un set de analize pentru a vedea cum sta bebelusul vostru cu sidiremia (fierul din sange) si cu hemoglobina. Cereti si verificarea feritinei. Anemiile feriprive nu se instaleaza peste noapte ci este un proces de cateva luni. In cazul in care copilul are o sidiremie scazuta necesita un tratament cu supliment de fier pentru cel putin 2 luni pentru restabilirea valorilor normale iar refacerea depozitelor de fier dureaza circa 12 luni. Deci nu va culcati pe laurii succesului cand vedeti ca valorile au revenit la normal.

NU administrati fier "preventiv" sau dupa ureche! Fierul in exces este extrem de toxic pentru organism! NU lasati suplimentele cu fier la indemana copiilor (si nici alte medicamente)!

Pentru a se absorbi fierul are nevoie de prezenta vitaminei C! Deci combinati alimentele bogate in fier cu cele bogate in vitamina C.

In cazul in care valorile de fier din sange nu isi revin la normal nici in urma unui tratament verificati si valorile vitaminei B12.

In perioadele in care luati un supliment cu fier, mai ales daca sunt cantitati mari, ridicati si aportul de zinc.
Exista doua tipuri de fier - cel provenit din produse animale (hem- este cel usor de absorbit de catre organism) si cel provenit din produse vegetale (non-hem - mai greu de folosit de catre organism). De aceea daca insitati sa fiti vegetarieni si mai ales daca impuneti acest stil de viata si copiilor vostri VERIFICATI mereu nivelul de fier din sange!
Dintr-o greseala de transcriere pentru foarte multi ani spanacul a fost creditat drept "regele" vegetal al fierului. Din pacate lucrurile nu stau asa. Daca doriti surse de fier vegetale ar trebui sa va indreptati catre: seminte (in special de dovleac si de susan), broccoli, spanac, masline, cimbru uscat, ciuperci, linte, fasole, mazare, cereale integrale, quinoa si produsele din soia, dar ea prezinta multiple dezavantaje de alta natura asa ca este mai bine sa o ocoliti MAI ales pe perioada sarcinii si la copilul mic. Apoi aveti sursele de fier de origine animala  (provenit din hemoglobina) cele care servesc scopului in mod real. Va puteti orienta catre carnea de vita slaba, ficatul de vita sau pasare (crescute in mod natural nu furajate), oul bio, creveti, etc. Nu uitati sa le asociati cu o sursa de vitamina C.

Dupa implinirea varstei de un an se recomanda consumul de urmatoarele produse:
  • nuci, caju, migdale, nuci macadamia, alune de padure, pecan (nu inainte de un an si NU intregi, urmariti eventualele reactii alergice!!!);
  • seminte de in, seminte de dovleac, chia, seminte de canepa (stiu ca exista retineri in ceea ce priveste consumul de seminte la copil, evident ele trebuie strivite/maruntite si adaugate in cantitati foarte mici in mancare sau salete, daca aveti indoieli consulati un medic);
  • smantana si iaurt integral fermentate, branza fermentata, telemea, cascaval natural (fara margarina), kefir (de preferinta bio si nepasteurizate);
  • solanacee: vinete, ardei, rosii, cartofi (din cauza potentialului inflamator) evitati administrarea acestor alimente copilului mic, si dupa implinirea varstei de un an nu faceti abuz).
Vinetele trebuie oparite si scurse foarte bine inainte de a fi gatite!
Atentie la potentialul de fermentare al cartofului! Poate produce gaze foarte neplacute pentru un copil mic!


Produsele lactate, asa cum am mai discutat, este bine sa le faceti voi acasa din lapte crud si fiert la temperaturi joase. Nu le oferiti copiilor produse din lapte pasteurizat/omogenizat. Ii recomandati pentru bolile cardio-vasculare la varsta adulta.

Atentie!!!!
Laptele pasteurizat nu poate fi considerat sursa de calciu, ci din contra! Consumul ridicat de produse din lapte pasteurizat duce la deficit de calciu in organism.

A fost o campanie acum cativa ani pentru laptele Dorna Lady.... acea campanie a nenorocit o generatie de femei prin o crestere a incidentei osteoporozei fulminanta. Aceeasi gimnasta celebra acum face reclama la MARGARINA! Zisa pe numele ei mic si "otrava pe paine". Ma indoiesc ca pana si pe vremea lu' Ceasca stimata doamna ar fi consumat margarina cu atat mai putin ca-i da copilului ei.

Cum recunoastem starea lactatelor?*
Laptele proaspat are aspect de lichid omogen, lipsit de impurităti, de consistent fluidă. Culoarea este alba, cu o nuantă gălbuie, uniformă în toata masa sa (alba cu nuante albăstrui, dacă laptele este smantanit), mirosul este plăcut, caracteristic, iar gustul dulceag. Orice denaturare a gustului si mirosului arată că laptele este alterat.

Laptele praf proaspat se prezintă ca o pulbere fină, omogenă, uniformă în toata masa, uscată, de culoare albă, cu slabe nuanţe gălbui, fără aglomerării stabile de particule, fară impurităti. Mirosul este plăcut, caracteristic, iar gustul dulceag.

Laptele praf alterat se prezinta sub formă de aglomerari în bulgări, cu miros neplăcut de branză sau de peste.

Branza de vaci proaspata are aspectul unei mase omogene, curate, fara scurgeri de zer. Consistenta este de pastă fina, nesfăramicioasă. Are culoare albă, pana la alb-galbui, uniformă în toata masa. Mirosul este placut, iar gustul usor acrisor, fara mirosuri străine (de ars, statut etc.).

Branza telemea proaspata, de vaca si de oaie, se prezintă sub forma de bucăţi întregi, fără coajă, cu suprafata curată. Pe sectiune este uniformă, curata, fara corpuri străine. Se admite prezenta unor rare găuri de fermentatie. Consistent este de masă fina, legată, care se rupe usor, fără a fi sfaramicioasă. Branza telemea de oaie este alba, cu luciu de portelan, uniformă în toata masa, iar cea de vaca este alb-gălbuie.

Cascavalul proaspat are consistenta elastica, dură, culoarea galbena, miros caracteristic si gustul de branza grasă.

Cascavalul stricat are culoare închisa, mirosul schimbat, gustul amar sau de mucegai, consistenta modiţicată.

Smantana proaspata se prezintă ca un fluid vascos, fara aglomerări de grasime sau substante proteice, cu un luciu caracteristic. Culoarea este alba sau alb-galbuie. Mirosul si gustul aromat sunt speciţice.

Untul proaspat are culoarea alb-galbuie, mai deschisa la cel fabricat în lunile de iarna si primavara si mai pronuntata la cel obtinut vara sau toamna. Pastrat la + 5°C are o consistent solida si poate fi taiat cu cujitul. Gustul si mirosul sunt caracteristice.

*(sursa - dr. L. Cernaianu - Retete culinare de la 0 la 3 ani)


Nucile si semintele trebuie sa fie proaspete, sa nu prezinte impuritati, scurgeri de ulei, miros ranced sau paraziti (gandacei, viermisori,molii)

4) Suplimente nutritive (cand este nevoie).

Suplimnetele alimentare nu sunt medicamente sau "chimicale". Cele de calitate sunt extrase din surse naturale. Din pacate alimentele pe care le consumam noi astazi sunt departe de ceea ce ar fi ele intr-un mediu natural si ne aduc un aport mult mai mic de nutrienti decat cel din "tabel". De multe ori trebuie sa suplimentam necesarul de nutrienti prin  administrarea de suplimente. In cazul copiilor consultati un pediatru sau un nutritionist pediatru. Nu le administrati suplimente, mai ales minerale, dupa ureche.
Categorii de suplimente:
  • omega 3, mutivitamine si minerale, vitamina D (vitamina D are un rol extrem de important in sustinerea sistemului imunitar mai mult decat in preventia rahitismului; in tarile nordice -unde nici nu este soare- nu se administreaza vitamina D profilactic si nici nu au rahitism);
  • alte suplimente in functie de nevoile specifice, poluare, stres, alimentatie, etc.

5) Cereale si leguminoase (ocazional)

Stiu ca exista un bombardament de marketing legat de cat de bune sunt cerelale. Chiar avem si PAINE pentru copii. NU, painea nu este pentru copii, chiar daca au platit un doctort nutritionist de renume sa ne spuna asta.
Voi relua problema cerealelor intr-un alt material.
Ce tip de cereale le putem oferi copiilor:
  • cereale fara gluten si pseudo-cereale;
  • mai rar sau deloc cereale cu gluten;
  • fasole boabe, naut, linte.
Nu combinati cerealele cu lactatele! Aceasta combinatie duce la absorbtia deficitara a calciului si interactioneaza cu sintetizarea si absorbtia vitaminelor B.

Ce se intampla cu alimentele in urma prelucrarii?


Prin prelucrare, chiar si inainte de prelucrare termica, asupra alimentelor intervin anumite moficari - pierderi menajere. Pierderile denumite ,,menajere" variaza între 0 - 60%, în funcţie de natura, calitatea produsului si tehnica folosita la pregatirea preliminara. Pierderile sunt foarte mici sau chiar nule în cazul produselor lactate si al unor derivate de cereale, devenind considerabile cand este vorba de came, legume etc. La alimentele de calitate buna si proaspete, pierderile menajere sunt mai mici decat la produsele învechite, pastrate necorespunzator sau de calitate proasta.

Spalarea prea îndelungata a alimentelor duce la pierderi importante ale unor principii nutritive hidrosolubile. Inlaturarea partilor externe ale unor legume cu frunze sau foi, curatarea unui strat gros (coaja) în cursul prelucrarii preliminare a tuberculilor, radacinoaselor si fructelor, duce la mari pierderi de vitamine, aflate în concentraţii apreciabile în aceste regiuni. De aceea, pentru reducerea pierderilor, se prefera razuirea radacinoaselor sau a tuberculilor (cartoful curatat prin razuire pierde 5 - 6% din greutatea sa, pe cand cel curatat de coaja pierde 20 - 25% din greutate).

De asemenea, daca alimentele sunt taiate în bucati mici sau se lasa în apa mai mult timp, pierd, o data cu îndepartarea apei, mai multi factori nutritivi.

Pentru reducerea acestor pierderi, se recomanda:


a)   pregatirea preliminara sa se faca cu putin înainte de pregatirea culinară propriu-zisa;


b)   sa se evite spalarea îndelungata sau mentinerea alimentelor mult timp în apa de spalare;


c)   sa se evite fragmentarea alimentelor în bucati prea mici (exceptand unele cazuri cand suntem obligati sa facem acest lucru) si mentinerea lor în aceasta forma în apa de spalare;


d)   sa se reduca la minimum îndepartarea partilor externe ale unor legume (frunze) sau a unor tuberculi ori fructe (coji).

De pierderile alimentare trebuie sa tinem seama cand stabilim raţia alimentară. In general, aceste pierderi se cifreaza cam la 10% din valoarea calorica a raţiei zilnice.

Vom mai tine seama de urmatoarele realitati:                                  


   Pierderile vitaminice sunt mai mari în cazul în care alimentele se fierb în apa sau se prajesc, comparativ cu frigerea sau fierberea în aburi. Pentru a micsora pierderile vitaminice, se recomanda introducerea legumelor direct in apa clocotită.Acelasi efect îI are scurtarea fierberii, ridicand eventual temperatura. Si mai indicate este fierberea legumeior în aburi sau sub presiune, în vase speciale. Nu se adauga bicarbonat de sodiu în apa de fierbere (pentru a scurta timpul fierberii legumelor), caci se distruge o mare parte din vitamine.


   Sarurile minerale se pot pierde în cantitati importante în cazul fierberii legumelor si fructelor daca se arunca apa în care au fiert. Adaugand de la început sare în apa în care fierbe carnea, pestele sau ouale (ochiuri romanesti dietetice), proteinele trec în cantitate mai mare în apa (bulion). Pentru acest motiv, friptura la gratar se sareaza la sfarsitul prelucrarii termice.


De asemenea, adaugand sare de la început apei în care fierb produsele vegetale (legume), fierberea lor este prelungita si se întarzie înmuierea. Sarea se adauga la sfarsitul fierberii.



Pentru bebelusi si copiii mici este bine sa nu folositi deloc sare! In cazul in care doriti sa o faceti nu folositi sare iodata din comert!

Ce alte alimente trebuie evitate la diversificare si pana la varsta de 1 an?


Sunt (si specialistii spun in mare parte acelasi lucru) de parere ca cel mai bine ar fi sa evitati urmatoarele alimente mai ales in primul an de viata:

  • faina, cerealele cu gluten, painea, covrigii, biscuitii cu gluten, pastele cu gluten (de amanat si dupa varsta de 1 an);
  • prajelile si alimentele cu arsuri (de evitat si dupa varsta de 1 an);
  • alimentele ultraprocesate;
  • margarina (de evitat si dupa varsta de 1 an);
  • zaharul;
  • mierea;
  • pestele crud, fructele de mare (Romania nu are totusi o piata adevarata de peste proaspat);
  • nucile, alunele, migdalele, arahidele (in special arahidele pot cauza alergie, amanati-le cat mai mult sau evitati-le);
  • albusul de ou;
  • soia (de evitat si dupa varsta de 1 an);
  • citrice si alte fructe acide, cum ar fi rosiile in stare cruda (pot fi folosite in retete ce necesita preparare termica);
  • fructele de padure (daca exista cazuri de alergii in familie);
  • amidon, tapioca (fara nutrienti, calorii goale);

Acestea sunt lucruri ideale, dar daca ne straduim putin chiar le putem realiza.
Revin cu retete si recomandari!

4 comentarii:

  1. Ce modalitate de gatit considerati ca este cea mai sanatoasa? Am un bebe de 4 luni jumate si la 6 luni doresc sa incep diversificarea. Ma gandeam sa achizitionez un steamer sau un oala de gatit pe abur

    RăspundeţiȘtergere
  2. Buna Mihaela,

    Atunci cand incepi diversificarea (daca vrei sa o faci cu legume, modul mai sanatos) intai trebuie sa testezi toleranta stomacelului la noile alimente si mai ales la celuloza din ele. Unii bebelusi scot alimentele nedigerate. De aceea medicii recomanda pentru inceput fierberea legumelor pentru 1,5-2 ore. Eu nu am procedat asa, dar nu inseamna ca si altii trebui sa faca la fel. Le fierbeam pana deveneau moi, pasabile.

    Eu am inceput cu mici gustari, de o lingurita-doua, asa i-am testat toleranta. Fructele le-am introdus pe la 7-8 luni si i le-am dat numai crude (pasate, taiate, tocate). Daca urmaresti copilul cu atentie, sa nu aiba scaune acide, iritatii la fundulet sau cantitati mari de alimente nedigerate, o sa poti adapta tipul de preparare in functie de sensibilitatea copilului.

    Pentru inceput eu sunt de parere sa mergi pe fierberea clasica. Pui legumele in apa care deja fierbe si le lasi bucati mai mari, asa reducem pierderile de vitamine. Dupa ce vezi ca bebe tolereaza bine noua alimentatie poati trece la pregatirea pe abur. Trebuie sa cumperi o oala sau un aparat de calitate. Daca are site din plastic sa nu contina BPA, daca e din inox sa fie unul de calitate (gros). Se gasesc aparate speciale pentru fierbere pe abur si pasare incorporata. Costa mai mult, doar sunt "pentru copii".

    Eu acum ii fac legumele/carnea coapte in vase din ceramica cu capac. Fara sa adaug nimic.

    Deci: in prima luna de diversificare -fierbere clasica, din a doua pe abur, de pe la 8-9 luni poti trece la coacere.

    Sper ca ti-am fost de ajutor, spor la mancarica!

    RăspundeţiȘtergere
  3. Multumesc mult de promptitudinea raspunsului si de bogatia de informatii pe care mi-ai furnizat-o. Cu siguranta o sa revin cu intrebari pe masura ce o sa incep diversificarea, acum sunt doar in faza de "pregatire teoretica".

    Acum am doar o singura intrebare. Bebele meu are 5.300gr ( 5 luni) si s-a nascut cu 2.700. Precizez ca papa doar lapte matern.
    Cu ce aliment consideri ca ar fi bine sa incep diversificarea?
    Eu ma gandeam la avocado cu lm, apoi morcovi, morcovi+unt si galbenus de ou. Consider ca alimentele sunt bogate caloric si in acest mod sa ia un pic mai mult in greutate.
    Astept cu nerabdare pararea ta!

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu placere :).

      In prima parte pe care am scris-o despre diversificare am mentionat si "schema" dupa care a inceput Matilda sa manance, cantitatile si modul de oferire.

      Am inceput cu avocado, apoi cu legume radacinoase piure, dovleac piure, unt, ou, branza de casa, fructe, carne, organe. Mentiunile legate de ou ar fi ca trebuie sa fie un ou curat, daca nu ai surse de la tara macar sa fie bio, la fel si untul. Pentru cat mananca el merita investitia. Cam la 2-3 saptamani dupa inceperea diversificarii poti incepe sa-i incorporezi in piure 1/8 galbenus de ou, apoi 1/4 si cresti in functie de toleranta lui. Matilda era foarte incantata de combinatia duc dovleac placintar fiert. Trebuie sa ai grija la consumul excesiv de legume portocali.

      Acum cu luatul in greutate, fiecare copil are un ritm si un genetic. Sunt copii care doar cu san iau 1 kg pe luna, altii cu formula 250 gr. Mati la 5 luni avea cam 7,800/72 cm, plecase din 3,4000/53 cm, alaptata exclusiv pana la 6 luni jumatate, ea nu-i un exemplu mediu, si acum este mult peste copiii de varsta ei deci nu te speria :). Atata timp cat copilul este sanatos greutatea este ceva secundar.

      Probabil ca o sa fii bombardata cu ideea de a ii da cereale, speciale sau sub forma de biscuiti. Matilda pana aproape la un an nu a vazut cereale, iar dupa an rar si fara gluten, deci ritmul ei de crestere nu are legatura cu asta. Nici dulciuri, nici zahar, dulciurile ei sunt fructele.

      O ultima idee, probabil ca o sa incepeti prin septembrie, incearca sa cumperi legume si fructe acum, in sezon, si sa le pui in pachetele mici la congelator.

      Sa va faceti mari si frumosi!

      Ștergere