Despre secretul unei vieti sau despre contraceptia de urgenta

:). Zambesc. De ce zambesc? Pai zambesc pentru ca atunci cand aud de contraceptia de urgenta ma gandesc la Matilda. De ce ma gandesc la Matilda? Pentru ca Matilda este "pilula de a doua zi". Pe Matilda am facut-o eu si Postinor 2, bine si ta-su, dar in mai mica masura decat pilula. Glumesc. Poate parea chiar putin deplasat. Dar adevarul este ca, in mod paradoxal, daca nu as fi luat in acea zi contraceptivul de urgenta, astazi (cel mai probabil) Matilda nu ar fi fost aici. Culmea, nu?

De ce am ales sa va vorbesc despre o experienta atat de intima si de delicata? Pentru ca sunt sigura ca nu doar eu am trecut prin asta si ca poate in multe cazuri finalul nu a fost atat de fericit precum in cazul meu. Vreau sa va impartasesc aceasta experienta pentru ca e mai bine sa invatati din experientele altora decat din ale voastre. Ii spun experienta, nu-i pot spune greseala. Daca nu se intampla asa astazi nu as fi fost mama.

Despre metodele contraceptive de urgenta puteti citi aici informatiile medicale avizate. Eu voi vorbi despre acea parte nescrisa in prospecte, nespusa de medici... partea pe care o simti..

Ceva statistica? Cred ca stiti deja ca mie imi plac cifrele, statisticile, procentele :). Probabil pentru ca ma amuza cat sunt de neconcludente atunci cand vorbim de viata reala. Statistica spune ca in intervalul unui ciclu lunar sansele de a ramane insarcinata sunt de aproximativ 15%. Socant? Cifra e socanta, probabil reala, dar modul de calcul este cel care ne induce in eroare. Cand se ajunge la aceasta cifra se face o medie intre zilele nefertile de la inceputul si sfarsitul ciclului lunar, cele cu sanse teoretice de 0%, si zilele cu sanse maxime de a concepe, adica cele de la ovulatie, cand sansele sunt de aproximativ 36%. In cele 5 zile precedente ovulatiei sansele de a ramane insarcinata sunt de 8% . Astea sunt cifrele... noi suntem oameni... unii mai diferiti decat altii. Satistica ia in calcul o femeie etalon cu un ciclu lunar de 28 de zile, a carei ovulatie este in a 14 zi de ciclu si femeie care nu are ovulatii suprapuse peste cea de referinta (avem doua ovare, in mod normal ele ovuleaza pe rand producand un ovul pe luna, dar sunt situatii in care ovulatiile se suprapun sau sunt decalate cu cateva zile).

Nu-i niciun secret ca multi dintre noi suntem de fapt "greseli" de calendar, ovulatii "gresite", alaptari pe post de metode contraceptive. Asta este, nu cu totii am fost programati dar as vrea sa cred ca am fost cu totii doriti si iubiti. Acum un astfel de "accident" poate fi corectat prin metodele contraceptive de urgenta. Dupa cum le spune si numele ele sunt destinate unor situatii in care ceva neprevazut s-a intamplat si nu se doreste instalarea unei sarcini. Nu este o metoda la care se poate recurge in mod curent, medicii spun ca nu ar trebui sa fie mai mult de 3 astfel de situatii intr-un an... altii spun ca nu ar trebui sa fie mai mult de 3 intr-o viata. Preferabil ar fi sa nu se intample deloc.

Si in cazul metodelor de contraceptie exista statistici. Pilula  de a doua zi, de exemplu, reduce cu 75% sansele de a ramane insarcinata, in perioada fertila. Facand mai multe sapaturi am gasit informatii ca lucrurile nu ar sta chiar asa. De fapt calculul acestui procentaj este similar cu cel de mai sus din cazul sanselor de a ramane insarcinata. Diferenta majora este data de faptul ca procentele sunt exact invers, in zilele cu 0% sanse de a ramane insarcinata si siguranta contraceptiei este de 100% (logic nu? :) ). In zilele fertile (de la ovulatie), cand sansele de a ramane insarcinata sunt maxime.... si eficienta anticonceptionalului scade la 35%. Invers decat ne-am dori, ca doar pentru asta apelam la o astfel de metoda. In prospect scrie ca sunt sanse doar de 1% de a nu functiona daca este corect administrat. :)

Specialistii nu considera aceste metode de contraceptie ca fiind unele abvortive deci din punctul lor de revedere nu ar ridica probleme de etica sau de natura religioasa. Dar de multe ori parerea lor nu este si sentimentul nostru. Nu o sa ma apuc eu acum sa va fac educatie sexuala sau morala. Nici sa va trag de urechi de ce nu ati folosit prezervativul. Sunteti oameni mari si maturi si voi stiti cel mai bine ce decizii sa luati si cand. Ce doresc eu este sa va povestesc despre o situatie din viata, datatoare de viata.

Poti sa te intrebi, si pe buna dreptate, cum niste oameni maturi, culti si educati, intr-o lume care "abunda" in informatie si metode de contraceptie, pot ajunge intr-o astfel de situatie incat la 12 noaptea sa caute o farmacie cu program non stop pentru a cumpara Postinor (Postinorul este un tip de "pilula de a doua zi" una dintre metodele de contraceptie de urgenta). Si eu m-am intrebat de multe ori, poate ca in unele dintre cazuri am si judecat... Motivele pot fi multe: lipsa de respect de sine sau de celalalt, lipsa de atentie, lipsa de informare, increderea in celalalt, increderea in anticonceptionale, prezervativul care se gaseste el sa se rupa fix in punctul culminant, lipsa prezervativului, un moment de nebunie, o agresiune... multe, dar posibil cu acelasi rezultat.

De ce s-a ajuns aici si cine e de vina si cum se impaca fiecare cu situatia este o alta discutie de nepurtat aici. O duce fiecare in forul sau interior. Eu pe 16 iulie 2010 am ajuns sa-mi pun o astfel de problema extrem de grea. Am facut sex neprotejat si  am avut din secunda respectiva certitudinea ca va fi un copil. Cum am stiut nu ma intrebati, am stiut.

Undeva intre cele 36% sanse de a ramane insarcinata si cele 75% sanse de a fi protejata prin administrarea pastilei de a doua zi si cei 99% promisi pe prospect... statistica s-a incurcat in atatea procente si a dat 100%.

Cu un an inainte fusesem diagnosticata cu infertilitate (din cauze necunoscute - intre timp le-am aflat). Facusem tratament, luasem hormoni, imi terminasem complet oraganismul. Tratamentele astea teoretic ar trebui sa te ajute, pe mine m-au "ajutat" sa ma ingras vreo 25 de kg, sa fac acnee si sa imi cada parul. Din toate chinurile si straduintele rezultase doar o sarcina si ea pierduta. Partea asta mi-a terminat si spiritul nu numai corpul. Deci speranta de a mai face eu un copil... si mai ales unul pe cai naturale era undeva asa... de domeniul SF. Dar in ziua aia (mai de graba seara, ca era vreo 9 seara) am stiut ca la mine in burtica s-a instalat o noua viata. Cealalta jumatate din ea a insistat sa raman la el si sa dorm acolo, nu am putut, imi vajaiu creierii de vinovatie si de disperare...

Nu-l iubeam, nu-l vroiam, nu vroiam o familie cu el. Da, femeile fac si ele sex, nu numai dragoste... soc, soc , soc. Cu siguranta nici el nu-si dorea nimic din toate astea, ceea ce a demonstrat mai tarziu cu prisosinta. Copil imi dorisem toata viata, ma dadusem peste cap, facusem sex si-n maini numai sa se duca innotatorii unde trebuie, cred ca as fi fost capabila sa stau asa atarnata ca liliecii 9 luni numai sa stea sarcina la locul ei. Dar nimic, nimic in sensul fericit, nu se intamplase. Din contra, se intamplase o tragedie careia inca nu-i faceam fata si chiar nu as mai fi putut sa trec iar prin asta. Peste toate eram si singura si imi doream sa raman un timp asa, doream o perioada pentru mine, pentru reorganizare si luat de decizii. Si in toata zapaceala asta... s-a intamplat minunea. Dar s-a intamplat cand eu eram la pamant si s-a intamplat cu un el pe care nu mi-l doream mai departe de marginea patului.

Asa ca in seara aia am plecat acasa... Imi amintesc cum am stat toata noaptea pe canapea cu lumina stinsa si am plans. Ce fac eu acum? Ce fac eu cu copilul meu? Toata viata visasem la momentul asta si mi-l imaginasem cu totul altfel. In primul rand mi-l imaginasem ca va fi perfect, ca va fi cu omul pe care-l iubesc, ca va fi intr-un moment in care eu sunt cu toate mintile si tot sufletul acasa. Imi imaginasem mereu ca vom alege acel moment impreuna, ca voi fi cu analizele la zi, ca voi fi sanatoasa si o "gazda" ideala pentru noua viata. Dar se intamplase cu totul altfel decat aveam eu planul... ca de, cred ca planul meu se ratacise pe undeva si ce-L de se ocupa cu vietile noastre nu a apucat sa-l mai vada. La El ramasesera inregistrate toate rugamintile mele, toate lacrimile si toate lumanarile aprinse pentru ca puiul sa-si gaseasca drumul catre mama lui. Si cand s-a intamplat eu ce faceam? Stateam pe canapea cu o cutie de Postinor 2 in mana si plangeam.

Poate va intrebati de ce asa o tragedie? Femeile iau anticonceptionale zi de zi, nu? Si mai ales cum stiam eu atat de sigur ca o sa fie un bebe. Despre cum stiam nu pot sa va explic, am stiut si atat, dar pot sa va spun de ce contraceptia de urgenta este asa o drama.

In primul rand era o tragedie pentru ca eu nu eram bine. Eram intr-o suferinta fizica si psihica pentru a carei rezolvare nu gasisem calea. Aveam o problema care trebuia rezolvata chirurgical si care ar fi putut pune o eventuala sarcina in pericol. Eram singura. Era si credinta mea de o viata ca un copil se face din dragoste. Si problema cea mai grea... eu cred ca avortul este o crima. Ce avort? Ca doar nu era un copil si parca vorbeam de "pilula de a doua zi". Pai avortul despre care nu-ti vobeste nimeni, nu scrie in prospect si nu iti spune nici medicul. Pentru ca pilula de urgenta o putem considera o metoda contraceptiva in masura in care putem considera ca si avortul este una.

Pilulele de acest tip nu impiedica ovulatia, nu impiedica coborarea ovulului in trompele uterine, nu impiedica fecundarea. Ce fac ele? Rolul lor este de a nu lasa ovulul FECUNDAT sa nideze, adica sa se prinda de peretii uterului. Nidarea are loc cam la 6 zile dupa fecundarea ovulului. Ramanand asa in plutire el nu se poate hrani si moare. Apoi este eliminat de organism printr-o menstruatie mai abundenta. Este un avort. Ce diferenta, ca mecanism, este intre aceasta metoda si un avort spontan cauzat de o insuficienta hormonala (sau de endometru) in care ovulul fecundat nu se poate fixa sau se desprinde si este eliminat?! Pai cam nici una. Care sunt diferentele morale, psihice, emotionale? Ele difera de la om la om. Pentru omul care sunt eu diferentele nu exista. Un ovul fecundat pentru mine este o viata, o eliminare a lui (spontana sau determinata) este un avort.

Si atunci ce faci? Lasi lucrurile in voia lor sau apelezi la o metoda contraceptiva de urgenta? Primeaza faptul ca acel (potential)  copil vine intr-un moment in care mama nu este pregatita, cand mama are probleme de sanatate, cand tatal nu exista decat pentru acele cateva momente care au dus la situatia asta, ca social va fi greu, ca material va fi greu  sau uiti de toate si te tii cu dintii de faptul ca tu toata viata ti-ai dorit un copil? Si mai ales ca o viata nu o dam noi ca sa avem dreptul sa o luam.

Pentru foarte multi oameni ovulul fecundat, embrionul, fatul, copilul care nu poate supravietui singur in afara uterului NU sunt un om/o viata, asa ca in acest caz lucrurile sunt foarte simple. Hap pastila. Dar cand tu crezi contrariul...

In ziua urmatoare am luat o decizie. Mi-am dat frumusel doua palme in oglinda si m-am convins ca instinctul meu se inseala, ca probabil in cele 12 ore care trecusera nu putea fi vorba de nicio sarcina, ce e doar nebunia din capul meu dupa pierderea suferita. Ce copil, de unde copil, eu nu pot sa fac copii. Apoi daca ar fi un copil ar fi corect sa vina pe lume asa? Dar pentru mine ar fi corect? Deci am decis sa iau pastila si sa nu ma mai uit inapoi. Asta a fost decizia mea. Decizia vietii? Pai... decizia vietii a fost ca astazi ea sa se cheme Matilda. Culmea ironiei? Se pare ca organismului meu tulburat hormonal ii lipsea exact ce continea amarata aia de pastila pentru a mentine in prima faza o sarcina. A ajutat ovulul sa nideze, a facut ceea ce nu facusera tratamentele inainte. A pastrat-o pe Matilda in lumea asta. Deci draga Postinor iti multumesc ca nu ti-ai facut datoria.

Acum ca in cazul meu aceasta "eroare" de functionare a fost cel mai fericit lucru posibil deja o stiti. Dar a fost si cel mai teribil lucru care se putea intampla. De ce? Pentru ca am procedat gresit.

Daca sunteti intr-o astfel de situatie, din motive care va privesc numai pe voi si nu trebuie sa dati socoteala nimanui, nu apelati la metodele contraceptive pe care vi le puteti administra singure, consultati un medic! In cazul in care situatia este de asa natura incat nu puteti ajunge in timp util la unul si luati de la farmacie un astfel de produs duceti-va la medic oricum. Eu, ferm convinsa ca pastila si-a facut datoria, nu am mai avut grija de mine asa cum ar fi trebuit. M-am comportat ca femeia neinsarcinata care credeam ca sunt. Nu faceti asa! Urmariti ce se intampla in urmatoarele saptamani, daca menstruatia nu se instaleaza dupa 4-5 saptamani de la data inceperii ultimei menstruatii faceti un test de sarcina si/sau consultati un specialist. De multe ori aceste pilule creaza dereglari hormonale si menstruatia poate intarzia din acest motiv. In alte situatii intarzierea este de fapt o sarcina.

Ce se poate intampla? Se poate intampla ca in cazul meu. Se poate intampla ca la 7 zile dupa fecundare, deci exact cand ar fi trebuit sa nideze, sa aveti un accident si sa va fracturati un picior. Se poate intampla sa traiti in Romania unde la Spitalul universitar nu exista sorturi de protectie anti radiatii la efectuarea unei radiografii. Se poate intampla ca acel aparat de la radiologie sa fie vechi si prost si sa va repete radiografia de 3 ori pana sa iasa ceva... Se poate intampla ca gipsul pus la camera de garda de un domn sictirit sa fie pus prost si sa ajungeti 2 zile mai tarziu intr-o clinica privata unde gipsul sa va fie scos, radiografiile repetate (de data asta blindat cu sorturi de plumb din dinti pana in talpi). Se poate intampla ca in timpul pe care-l petreceti acasa cu piciorul atarnat de tavan, pentru ca in rest nu aveati oricum pic de timp liber, sa va ganditi "aaaa eu si asa vroiam sa-mi fac o interventie dentara deci acum este momentul". Sa va duceti sa faceti o extragere dentara pentru ca doriti sa schimbati o masea plombata prost in copilarie cu un implant. Pentru ca maselele nu se scot pe "viu" vi se va face anestezie iar apoi va vor fi prescrise medicamente pentru durere, inflamatie si un antibiotic pentru a nu risca o infectie. Si in primul rand vi se intampla contraceptivul in sine care este considerat de catre unii medici o indicatie de avort. Peste 28% din copiii care au "scapat" contraceptiei de urgenta prezinta probleme de sanatate.

Noua ni s-au intamplat toate cele de mai sus. Cand la 4 saptamani dupa contactul sexual neprotejat sarcina si-a anuntat prezenta intr-un mod atat de violent incat nu incapeau indoieli m-a cuprins groaza. In loc sa ma bucur am simtit ca se casca pamantul si ma inghite. Aveam in fata mea cea mai grea decizie posibila. Sufleteste stiam ca nu pot sa spun decat DA. Dar rational... creierul facea mii de calcule, lua in considerare mii de scenarii, creierul stia tot ce au spus medicii in povestile lor de groaza. Decizia rationala a fost cumplita. In fiecare clipa o iubeam si in fiecare clipa imi venea in minte "dar daca...". Cred ca am plans in acele zile toate lacrimile din lumea asta. Era copilul meu si din cauza mea putea sa nu mai fie.

Situatia de fapt nu se schimbase cu nimic, eu tot singura eram, problemele de sanatate erau aceleasi, societatea in care traiesc aceeasi, psihicul meu parca incepuse sa se adune putin. Dar peste toate astea veneau ca un trasnet toate nenorocirile de-mi bombardasera corpul in acele doua saptamani. Cum iei o asemenea decizie? Va spun eu, extrem de greu. Trebuie sa fii absolut sigur ca-ti poti asuma. Pentru ca in situatiile in care copilul are o problema toata lumea ii vaicareste pe parinti. Dar copilul? Poate ca-ti asumi pentru tine ingrijirea lui, dar viata lui? Chinul lui, ti-l asumi? Eu mi-am asumat, mi-am asumat viata copilului si tot ceea ce putea sa urmeze. Din fericire Matilda s-a nascut un copil sanatos atat la trup cat si la minte. Dar decizia asta te epuizeaza, ramai marcat pe viata.

Nu este zi de la Dumnezeu sa nu o cercetez... la orice privire mai stramba, la orice tuse, la orice lucru care pare "anormal" gandul imi zboara catre factorii la care a  fost expusa. Oricat ai incerca sa rationezi si sa-ti spui ca este un copil absolut normal si ca e ceva firesc si sa tuseasca si sa faca caca maro, tu tot te vei gandi la acel "daca". Asta ma va urmari toata viata, voi simti vinovatie pana in ultima clipa.

Teoria spune ca o sarcina in primele doua saptamani de la concepere daca este expusa unor factori teratogeni ar trebui sa se opreasca din evolutie. Daca embrionul scapa inseamana ca a scapat intreg. Din fericire se pare ca asa s-a intamplat si cu fetita mea. Am mai povestit cum am aflat despre toate astea si cu ce pret.

Ce a fost in schimb de bun augur? Eu sunt un om "curat". Nu fumez, nu beau alcool, nu mananc porcarii, nu consum substante "etnobotanice". La momentul respectiv nu eram sub niciun tratament pentru vreo boala cronica. Luam vitamine de calitate si timp de 6 luni inainte luasem acid folic, deci aveam rezerve. Toate astea probabil ca au ajutat-o. Apoi a fost faptul ca sunt un om pe picioarele mele, material puteam oferi absolut tot ce-i trebuie unui copil. Psihic eram pregatita sa fiu parinte. Aveam informatiile, aveam relatiile si mai ales aveam sentimentele. Intr-un final tot ce a contat era ca o iubeam.

Lucrurile ar fi putut sta mult mai rau. Ar fi putut avea un final foarte trist. De aceea daca vi se intampla sa folositi o metoda contraceptiva de urgenta in saptamanile ce urmeaza ar fi bine sa va comportati ca si cum ati fi insarcinate. Aveti grija de voi, nu luati medicamente, nu beti, nu fumati, nu va drogati. Protejati-va de stres si de orice sursa de enervare. Mergeti la 4 saptamani la un control ginecologic, chiar daca a aparut o sangerare (menstruala). Eu am avut sangerari in perioada cand ar fi trebuit sa apara menstruatia, au fost mai mici, am pus asta de seama dereglarii produse de hormonul din pilula. De fapt asta mi-a si ataras atentia, intr-un moment de luciditate am recunoscut acele sangerari... erau identice cu cele aparute in debutul avortului spontan suferit cu 3 luni inainte. In acceasi zi a inceput si sa-mi fie cumplit de rau si am facut un test de sarcina. Cinci minute mai tarziu eram deja la telefon cu medicul meu pentru a face o programare. Groaza ca istoria se repeta deja se instalase si nu a mai trecut pana in clipa in care am nascut.

Nu vreti sa ajungeti aici. Nu vreti sa fiti omul care ia decizia. Chiar daca aveti un partener langa voi decizia este tot a voastra. Daca doamne fereste as fi avut confirmarea absoluta ca este ceva in neregula cu sarcina... eu una nu as fi facut fata. Nici nu pot sa ma gandesc la alternativa. Pur si simplu nu pot. Nu sunt atat de puternica. Nu as fi putut face un avort si nici nu as fi putut trai cu ideea ca am stiut ca va fi un copil cu mari probleme si totusi am adus-o pe lume. Din pacate sunt situatii, independente de parinte, care impun astfel de decizii. Sper ca viata asta sa nu faca asemenea "glume" cu mine si sa ma aduca acolo. Dar sunt situatii unde lucrurile depind de noi, iar in aceste cazuri ne putem proteja pe noi si pe copiii nostri.

Daca nu va simtiti capabili sa fiti (inca) parinti faceti sex protejat. Daca se intampla o "neintamplata" nu actionati de capul vostru, cereti un consult de specialitate si urmariti situatia. In anturajul meu cunosc inca doi "Postinor baby", deci lucurile nu mi s-au intamplat pe dos numai mie. Unul dintre copii nu este tocmai sanatos. Evitati sa vi se intample si voua.

Din fericire pentru noi povestea a avut cel mai happy end dintre toate. Dar drumul pana acolo... deciziile, povara, responsabilitatea.


Aveti grija de voi!