Despre diversificare II - alegerea si prepararea alimentelor

In articolul precedent va promiteam si cateva informatii/sfaturi despre cum preparam mancarea bebelusului. O sa va fac un mic rezumat al informatiilor gasite de mine in legatura cu:

1) cum alegem alimentele;

2) cum stim daca un aliment este proaspat;

3) cum preparam alimentele.

As incepe prin a va da un sfat general, il puteti aplica la fel de bine si daca nu aveti copii, sa-l aplicati pentru voi. Daca vreti sa faceti putina ordine in alimentatie, sa incepeti o dieta sanatoasa, sa cresteti sau sa scadeti in greutate, etc. - incepeti prin a va duce la "origini". Nu, Doamne fere, nu la ACELE origini :)), ci la originile nutritiei. Nu trebuie sa cititi tratate de nutritie sau sa rascoliti tone de informatie (sunt oameni care au facut asta pentru voi si puteti gasi informatiile adunate si sintetizate, dar sa aveti grija la sursa lor) ci doar sa incercati sa adunati cateva informatii de baza, sa va deschideti mintea si sa va eliberati de prejudecati si mituri de pe vremea bunicii.

Eu as zice ca pentru inceput ar fi suficient sa intelegeti componentele de baza dintr-un aliment si care este rolul lor in hranirea voastra. Cititi despre: ce sunt proteinele, lipidele, carbohidratii, vitaminele, mineralele, oligoelementle, enzimele si care este rolul lor in hranire si in sanatate. Va dau un mic start- despre ce sunt proteinele- sursele din care le putem obtine, rolul lor, beneficiile sau deserviciile aduse de consumul lor puteti citi aici.

Nu vreau sa transform acest articol si nici blogul in unul despre nutritie, sunt altii care o fac si o fac foarte bine. Eu aici ma ocup, modest, de viata de femeie si viata de femeie mama. Dar va va prinde foarte bine sa va insusiti informatiile de baza, asa veti intelge de ce si cand trebuie sa ii dati copilului un anumit aliment si odata intelese principiile va va fi foarte usor sa va faceti voi propriile meniuri (simple si sanatoase).

Spun simplu si sanatos- cu cat amestecam mai putine tipuri de alimente intr-o mancare cu atat scad sansele de a face combinatii gresite, combinatii care vor scadea aportul nutritiv si chiar pot face alimentele sa fie daunatoare organismului (un exemplu sunt clasicele lactate cu cereale). Exista si combinatii care potenteaza calitatile intrinseci ale alimentelor (cum ar fi fierberea morcovului si adaugarea de putina grasime - unt). Spun simplu si sanatos- cu cat timpul de prelucrare termica este mai scurt, felul de preparare mai simplu, cu atat acea mancare va fi mai sanatoasa (exista si sisteme de preparare la temperaturi joase, dar pentru perioade mai lungi de timp). Fireste ca vom aduce alimentele pana in punctul optim de gatire, in special produsele de origine animala, dar nu le vom prelucra pana cand ele devin toxice pentru organism (carnea prajita/coapta pana la ardere cu potential cancerigen).

Mancarica bebelusului nu face exceptie de la ceea ce am scris mai sus sau poate chiar pentru mancarica lui trebuie sa fim mai atenti ca niciodata. Daca ati citit articolul precedent probabil deja stiti ca eu cred intr-o alimentatie echilibrata, atat de origine animala cat si de origine vegetala, pe cat posibil din surse curate si cat mai putin industrializate. Deci ce-i dam sa manance? II dam legume, carne, grasimi sanatoase, oua, fructe, lactate, leguminoase, cereale si, mai tarziu, samburi si seminte. Va propun o altfel de piramida a alimentelor, veti vedea probabil o inversare a "prioritatilor". Alcatuirea acestei piramide a avut la baza documentarea intensa a unor persoane competente si care aveau doar bune intentii nu si interese in a vinde ceva.

sursa www.bebster.ro

1) Carnea, grasimi sanatoase, legume

- peste si fructe de mare, icre (in alimentatia bebelusului pestele se introduce dupa varsta de 9 luni si se va evita pestele oceanic mare - continut ridicat de mercur -, fructele de mare se vor introduce cu precautie dupa varsta de un an pentru riscul lor alergen ridicat si pentru ca la noi piata de astfel de alimente in stare proaspata este redusa- eu as spune chiar sa astepati introducerea lor dupa varsta de 3 ani);

- carne de vita, pasare, oaie, capra, iepure, etc. (mai insist in legatura cu prioritizarea calitatii sursei de carne?! evitati consumul de carne industriala atat pentru voi cat si pentru copil - in special carnea de pui - incepeti sa-i oferiti copilului carne de vita/pasare de la varsta de 7 luni, intai in cantitati mici (o lingurita) crescand pana la varsta de un an catre 70 gr./portie);

- oua (oul mult hulit din cauza unor erori stiintifice si a unor mituri este de fapt extrem de important in dezvoltarea sistemului nevors al copilului prin aportul de grasimi sanatoase (omega 3 si omega 6), putei incepe sa-i oferiti copilului un sfert sau o optime de galbenus de ou la doua saptamani dupa ce ati inceput diversificarea crescand progresiv pana ajungeti la un galbenus intreg, dupa varsta de un an puteti sa-i oferiti pana la 3-4 galbenusuri pe saptamana, atentie!!! albusul se va introduce cu precautie in alimentatie dupa varsta de un an din cauza potentialului alergen);

- unt bio (puteti incepe adaugarea de unt pe legumele fierte la doua saptamani dupa inceperea diversificarii, este foarte important ca untul sa fie de origine BIO, adaugat legumelor bogate in betacaroten va facilita absorbtia acestuia);

- ulei, uleiuri vegetale extra virgine, presate la rece (puteti incepe folosirea uleiurilor in prepararea alimentelor pentru copil dupa varsta de 7-8 luni (de masline, de cocos), dar NU pentru a le praji ci doar adaugate la SFARSITUL gatirii in cantitati foarte mici, cateva picaturi maxim o lingurita);

- diversitate mare de legume (legumele sunt baza inceputului diversificarii, incepeti cu:
* avocado (el este fruct, dar toti il considera o leguma), morcov, dovleac, dovlecel;
* continuam cu: conopida, broccoli, spanac, loboda, stevie, sparanghel, ceapa;
* mai tarziu dupa varsta de 8-9 luni: rosii, ardei, cartofi dulci, mazare, usturoi; castravetii si ciupercile dupa varsta de 10 luni)

- mazare si fasole verde (fac parte din familia leguminoaselor, dar au mai putine efecte adverse).

Atentie!!!

Inainte de prepararea oricarei mancari incepeti prin a va spala foarte bine pe maini, spalati foarte bine suprafetele de gatit cu un burete dedicat acestei activitati (nu cel de vase), stergeti suprafetele de lucru, nu folositi acelasi tocator (zis el si fund) pentru carne si pentru legume, spalati foarte bine cutitul dupa ce ati taiat carne si doriti sa taiati legume. Nu lasati NICIODATA mancarea preparata la temperatura camerei. NU ii dati bebelusului sau copilului mic la o alta masa resturile ramase de la masa anteriora. Depozitati alimentele in frigider pe un raft numai al bebelusului. Daca aveti cel mai mic dubiu legat de provenienta sau calitatea unui produs, mai ales de origine animala, NU il dati copilului!

Cum preparam carnea?
 

Preferabil ar fi sa cumparati carne proaspata si sa o congelati voi acasa. Veti incepe prin portionarea ei, curatarea de pielite, tendoane (oasele le pastrati pentru supa) si apoi o spalati foarte bine si o puneti in pungute speciale pe care scrieti data la care au fost congelate. Ideal este sa le portionati in bucati suficient de mari (mai intai suficient de mici) pentru o masa, astfel le veti putea pune direct la fiert fara decongelare prealabila. Celula carnii prin congelare isi mareste volumul iar peretii ei se sparg, atunci cand carnea este decongelata mare parte din proteina continuta se pierde prin "apa" pe care noi o aruncam. Deci este mai bine sa o punem direct congelata la fiert, daca a fost spalata, curatata si proportionata anterior, nu va fi nicio problema. Daca doriti sa o decongelati prealabil acest proces se face IN FRIGIDER, nu in apa calda/rece si nu langa o sursa de caldura. Carnea decongelata va fi prelucrata imediat.

Pentru bebelus si copilul mic carnea va fi prelucrata numai prin fierbere, mai tarziu prin coacere, dar numai acoperita si inlaturati orice parte arsa sau rumenita. NU prajiti carnea si mai ales NU o prelucrati la gratar, este cel mai toxic mod de gatire. Nu folositi pentru preparare vase cu straturi din TEFLON, la temperaturi inalte teflonul emana un gaz toxic. Ideal este sa aveti vase de calitate din ceramica.

Dupa primul clocot luati neaparat spuma care se ridica la suprafata! Acea spuma este un tesut mort si descompus (nu vreau sa-i zic putrezit ca poate vreti sa mai mancati carne).

Carnea tocata va fi asezata, dupa prelucrare, în vase curate, acoperite, care se pastreaza la frigider. Nu se adaugă condimente sau bicarbonat, decat imediat înaintea prelucrarii termice (condimentele pot masca eventualele modificari de aspect, culoare sau miros, provocate de alterare, iar bicarbonatul favorizează dezvoltarea microbilor de putrefacţie). Se recomanda ca tocătura sa fie preparată cu maximum 5-6 ore înaintea prelucrării termice.

Pasarile, dupa scoaterea organelor, vor fi spălate sub jet de apă rece, pentru îndepartarea impuritaţilor si a urmelor de sange.

Ficatul se taie si i se scoate hilul, se îndepartează capsula si se spala cu apă rece.

Rinichii se taie în lungime, îndepartand capsula, se înmoaie în apă, apoi se spala bine cu apa rece, pana la dispariţia mirosului specific.

Creierul se lasa jumatate de ora în apa rece si apoi se îndepartează pieliţa (meningele), spalandu-l bine. Se fierbe în apa cu otet, ca sa nu se farame.

Cum recunoastem starea carnii?*
 

Carnea proaspata este acoperită de o peliculă subtire, uscată, iar pe sectiune prezinta coloratie roz-rosie, lucioasa. Este usor umedă, nelipicioasa. Are o consistentă elastică, compactă si la presiune digitală nu pastreaza urme. Mirosul si gustul sunt placute. Grăsimea are coloratia si gustul caracteristice speciei. Măduva umple în întregime canalul medular al oaselor, este elastica,.lucioasa pe secţiune, de coloraţie si consistentă normale.

Carnea relativ proaspata este acoperita de o pelicula uscata, alteori, partial, de o mazga lipicioasă, în cantitate redusa. Cateodata, se observa chiar pete de mucegai. La suprafată si pe sectiune, culoarea este mată si maii închisă, comparativ cu cea a cărnii proaspete. Pe sectiune este umeda, dar nu lipicioasa. Consistenta este moale, pastreaza amprenta la presiune, dar pentru scurt timp. Sucul muscular este tulbure si în cantitate mai mare. Mirosul poate fi usor acru la suprafafă, dar nu si în profunzime. Grasimea este mata (nelucioasa), de consistent scazută. Maduva se desprinde usor de marginea osului, este moale si mai închisa la culoare; pe sectjune este mata, uneori cenusie.

Carnea alterata are suprafata de culoare cenusie sau verzuie, uscata sau umeda si lipicioasa, deseori acoperita cu pete de mucegai. La presiune digitals ramane o urmă care persistă multa vreme. Grasimea are un aspect mat, culoarea cenusie-murdara si consistenta scazuta. Mirosul si gustul sunt foarte neplăcute.

Carnea congelata are la suprafată o coloratie normală, dar cu o nuantă mai închisă decat cea proaspătă. Pe secţiune, suprafata este umezita de un lichid de culoare rosie. Are o elasticitate redusa; depresiunea formată prin apăsare digitala nu dispare. Mirosul este caracteristic speciei. Grasimea de la suprafată este mai roscata, jar cea din straturile profunde îşi mentine culoarea normală. Măduva oaselor este relativ retrasa din canalul medular.

Pasarea taiata proaspat are creasta si barbitele de culoare roz-rosie, ciocul lucios, fara mazga. Mucoasa bucală este roz pal, usor umezita, întreaga si fără miros. Pleoapele acoperă întreaga orbita, ochii sunt limpezi, fara scurgeri, neînfundati. Pielea este integră, de culoare alb-galbuie sau galben lucitoare, cu nuanţe roz, fară tumori sau inflamatii. Pasările slabe au piele de culoare galben-cenusie, cu nuance roseate, făra pete violacee; suprafata este uscata.

Pasarea relativ proaspata are ciocul fara luciu, cu un discret miros de mucegai. Mucoasa bucală este roz-galbuie, cu un depozit vascos relativ redus, uneori mirosind usor a mucegai. Ochii sunt înfundati în orbite si tulburi. Pielea este uscată sau aproape uscată, de culoare cenusie, uneori cu un discret miros de mucegai.

Pasarea alterata are ciocul galben, cu partea carnoasa moale, prezintă scurgeri de mucozitati vascoase din gura si miroase puternic a mucegai. Mucoasa bucală este cenusie. Ochii sunt micsorati si înfundati în orbite, pielea este galbena, pe alocuri cu pete verzui.

*(sursa - dr. L. Cernaianu - Retete culinare de la 0 la 3 ani)

Oul. Inainte de spargere, se spală bine cu apa caldă. Spargerea cojii necesită o atentie deosebita - se folosesc, de obicei, doua vase curate, iar daca se separa de galbenus sunt necesare trei vase. Deasupra primului vas se sparge oul si se examinează atent. In vasul al doilea (si eventual al treilea) se varsă conţinutul oului. Cojile se arunca în primul vas, ca si conţinutul oualor alterate.

Ouale sparte vor fi pastrate maximum 1-2 ore. Toate preparatele de oua facute la rece, vor fi ţinute, pana la consumare, în frigider (la maximum + 4°C), dar nu mai mult de 24 de ore. Daca se gaseste vreun ou alterat, trebuie sa va spalati foarte bine pe mani, eventual sa va dezinfectati.

Legumele. Se sorteaza dupa calitate, culoare, marime, îndepartandu-se cele alterate si putrezite; pentru radacinoase, spalarea are loc, înainte si dupa curatare, în apa rece.

Legumele folosite fara prelucrare termica (rosii, castraveţi, salata etc.) vor fi spalate bine sub jet de apa de la robinet. Cele cu frunze (spanac, salata) vor fi spalate frunza cu frunza.

Curatarea depinde de felul legumelor:

-   prin răzuire la radacinoase;

-   prin detasarea foilor externe la bulboase si frunzoase;

-   prin razuire la tuberculi (cartofii noi) sau prin curatarea cojii (manual sau mecanic), îndepartand un strat cat mai subtire, pentru a minimaliza pierderile de vitamine, bogat reprezeniate în partile externe ale plantei;

-   prin razuire sau taiere la fructe;

-   prin alegerea corpurilor straine la leguminoase si fructe uscate, dupa care se spala.

Taierea se face, de asemenea, în diferite moduri, dupa tipul legumei:

-   radacinoasele se taie în triunghiuri, cubulete, bare, felii, julien (foi subtiri): sfecla, napii, morcovii, telina etc.;

-   bulboasele (ceapa) se taie marunt sau inele;

-   tuberculii se taie rotund, în felii;

2) Fructele.

Urmatoarea grupa introdusa sunt fructele. Se va incepe cu un fruct usor digerabil cu un continut scazut de zaharuri si de fibre. La inceputul diversificarii foarte multi copii vor elimina fructele (legumele) fibroase aproape nedigerate. Nu trebuie sa va panicati, urmariti doar daca apar iritatii fesiere, acesta poate fi un semn ca bebelusul nu tolereaza alimentul si ar trebui sa renuntati la admnistrarea lui pentru un timp.

Eu i-am oferit Matildei urmatoarele fructe (in ordinea introducerii dupa vasta de 7 luni): piersici, nectarine, pere (atentie la efectul lor laxativ), prune, gutui, pepene galben, mango, mere, ananas, struguri (curatati de coaja si de samburi, maruntiti), kiwi, banane, citirice (mandarine, grapefruit, portocale, pomelo, lamaie), fructe de padure, capsuni (dupa varsta de un an).

Dupa varsta de un an, cand putem considera ca diversificarea este completa, daca nu au existat semne de intoleranta si alergii ar trebui sa puneti accentul pe urmatoarele tipuri de fructe:

• fructe de padure
• fructe autohtone, dar si de import in sezonul rece.

Este de preferat ca fructele sa fie oferite crude si in integritatea lor, nu doar sucul. Fructele cumparate din comert se vor curata de coaja! Din pacate coaja a devenit depozitarul tuturor pesticidelor cu care sunt tratati pomii si a conservantilor pentru rezistenta fructelor in timp. Daca aveti fructe de "la tara" este bine sa va asigurati ca nici acolo pomii nu au fost stropiti.

Fructele ar trebui oferite sub forma de gustari si nu impreuna cu mesele principale (preferabil in prima parte a zilei). Nu oferiti fructele sub forma de desert la sfarsitul mesei. Acesta este un obicei alimentar gresit, fructele consumate dupa masa duc la alterarea procesului de digestie si la producerea de gaze in exces. Nu oferiti copilului fructe bogate in vitamina C seara, acestea il vor agita si il vor tine treaz.

Nu cedati tentatiei da a cumpara cele mai frumoase si mai mari fructe. Cu cat aspectul lor este mai aproape de ideal cu atat cresc sansele ca acel fruct sa nu fie unul natural. Spalati foarte bine fructele inainte de curatare (eventual cu un detergent bio special pentru spalarea fructelor si legumelor). Nu pastrati resturile de fructe de la o masa la alta, nici la frigider. Ele ar trebui curatate/maruntite imediat inainte de a fi consumate. Pentru raderea fructelor folositi o razatoare din sticla (cele din metal grabesc oxidarea). Peste mere, banane, pere si alte fructe usor oxidabile (cele care se inegresc in contact cu aerul) puteti pune cateva picaturi de lamaie pentru a incetini procesul.

Atentie!!!

In cazul in care doriti sa procedati cu auto-diversificarea (adica sa lasati copilasul sa manance singur) aveti mare grija cu ce tip de fructe o faceti! Folositi fructe moi si coapte, preferabil taiate in bucatele mici pe care sa le poata mesteca. Multi copii au tendita de a musca bucati mari de fruct pe care nu le pot mesteca si se pot inneca cu ele. Nu le oferiti banane intregi pentru a musca din ele, bananele sunt moi si se pot desprinde bucati foarte mari.
 

NU lasati copilul nesupravegheat atunci cand mananca!

Ce am observat eu la Matilda (eu nu i-am oferit alimente pe care sa le manance singura decat dupa ce avea dinti si sus si jos, mai ales ca nu i-am dat paine, biscuiti, pufuleti) este ca mananca mult mai bine dintr-un fruct intreg. Ii curat un mar sau o para si i le dau asa, daca ii tai bucati musca foarte mult din ele. Daca i le dau cu coaja si le curata singura cu unghiutele si dintisorii, nu stiu daca ma imita pe mine pentru ca m-a vazut ca le curat mereu sau pur si simplu nu-i place coaja.

Incercati sa le oferiti copiilor cat mai multe fructe autohtone, coapte la soare in mod natural. Pentru sezonul rece ar fi bine sa va facei depozite la congelator pentru ca nu veti gasi mai nimic din Romania, maxim niste mere.

3)  Nuci, seminte, lactate fermentate, solanacee.

In primele 5-6 luni din viata copilului laptele (preferabil cel matern) va fi principala sursa de hrana. Chiar si dupa 6 luni pana in jurul varstei de un an este bine sa respectam cantitatea de lapte necesara unei dezvoltari armonioase (nu mai putin de 400 ml. si nu mai mult de 700 ml. in 24 de ore).

Atentie !!!

In primele 6 luni din viata copilul are inca depozite de fier din dimpul sarcinii, astfel aportul suplimentar de fier necesar este de doar 0,26 mg/zi. Dupa vasta de 6 luni pana la 12 luni necesarul creste simtitor catre 11 mg fier/zi! Intre 1 si 3 ani necesarul este de 7 mg/zi. Laptele matern nu poate asigura acest necesar si este foarte posibil ca nici alimentatia sa nu-l suplineasca. Este recomandat sa discutati cu medicul pediatru si sa-i faceti in jurul varstei de 9 luni un set de analize pentru a vedea cum sta bebelusul vostru cu sidiremia (fierul din sange) si cu hemoglobina. Cereti si verificarea feritinei. Anemiile feriprive nu se instaleaza peste noapte ci este un proces de cateva luni. In cazul in care copilul are o sidiremie scazuta necesita un tratament cu supliment de fier pentru cel putin 2 luni pentru restabilirea valorilor normale iar refacerea depozitelor de fier dureaza circa 12 luni. Deci nu va culcati pe laurii succesului cand vedeti ca valorile au revenit la normal.

NU administrati fier "preventiv" sau dupa ureche! Fierul in exces este extrem de toxic pentru organism! NU lasati suplimentele cu fier la indemana copiilor (si nici alte medicamente)!

Pentru a se absorbi fierul are nevoie de prezenta vitaminei C! Deci combinati alimentele bogate in fier cu cele bogate in vitamina C.

In cazul in care valorile de fier din sange nu isi revin la normal nici in urma unui tratament verificati si valorile vitaminei B12.

In perioadele in care luati un supliment cu fier, mai ales daca sunt cantitati mari, ridicati si aportul de zinc.

Exista doua tipuri de fier - cel provenit din produse animale (hem- este cel usor de absorbit de catre organism) si cel provenit din produse vegetale (non-hem - mai greu de folosit de catre organism). De aceea daca insitati sa fiti vegetarieni si mai ales daca impuneti acest stil de viata si copiilor vostri VERIFICATI mereu nivelul de fier din sange!
Dintr-o greseala de transcriere pentru foarte multi ani spanacul a fost creditat drept "regele" vegetal al fierului. Din pacate lucrurile nu stau asa. Daca doriti surse de fier vegetale ar trebui sa va indreptati catre: seminte (in special de dovleac si de susan), broccoli, spanac, masline, cimbru uscat, ciuperci, linte, fasole, mazare, cereale integrale, quinoa si produsele din soia, dar ea prezinta multiple dezavantaje de alta natura asa ca este mai bine sa o ocoliti MAI ales pe perioada sarcinii si la copilul mic. Apoi aveti sursele de fier de origine animala  (provenit din hemoglobina) cele care servesc scopului in mod real. Va puteti orienta catre carnea de vita slaba, ficatul de vita sau pasare (crescute in mod natural nu furajate), oul bio, creveti, etc. Nu uitati sa le asociati cu o sursa de vitamina C.

Dupa implinirea varstei de un an se recomanda consumul de urmatoarele produse:

• nuci, caju, migdale, nuci macadamia, alune de padure, pecan (nu inainte de un an si NU intregi, urmariti eventualele reactii alergice!!!);
• seminte de in, seminte de dovleac, chia, seminte de canepa (stiu ca exista retineri in ceea ce priveste consumul de seminte la copil, evident ele trebuie strivite/maruntite si adaugate in cantitati foarte mici in mancare sau salete, daca aveti indoieli consulati un medic);
• smantana si iaurt integral fermentate, branza fermentata, telemea, cascaval natural (fara margarina), kefir (de preferinta bio si nepasteurizate);
• solanacee: vinete, ardei, rosii, cartofi (din cauza potentialului inflamator) evitati administrarea acestor alimente copilului mic, si dupa implinirea varstei de un an nu faceti abuz).

Vinetele trebuie oparite si scurse foarte bine inainte de a fi gatite!
Atentie la potentialul de fermentare al cartofului! Poate produce gaze foarte neplacute pentru un copil mic!


Produsele lactate, asa cum am mai discutat, este bine sa le faceti voi acasa din lapte crud si fiert la temperaturi joase. Nu le oferiti copiilor produse din lapte pasteurizat/omogenizat. Ii recomandati pentru bolile cardio-vasculare la varsta adulta.

Atentie!!!!
Laptele pasteurizat nu poate fi considerat sursa de calciu, ci din contra! Consumul ridicat de produse din lapte pasteurizat duce la deficit de calciu in organism.

A fost o campanie acum cativa ani pentru laptele Dorna Lady.... acea campanie a nenorocit o generatie de femei prin o crestere a incidentei osteoporozei fulminanta. Aceeasi gimnasta celebra acum face reclama la MARGARINA! Zisa pe numele ei mic si "otrava pe paine". Ma indoiesc ca pana si pe vremea lu' Ceasca stimata doamna ar fi consumat margarina cu atat mai putin ca-i da copilului ei.

Cum recunoastem starea lactatelor?*

Laptele proaspat are aspect de lichid omogen, lipsit de impurităti, de consistent fluidă. Culoarea este alba, cu o nuantă gălbuie, uniformă în toata masa sa (alba cu nuante albăstrui, dacă laptele este smantanit), mirosul este plăcut, caracteristic, iar gustul dulceag. Orice denaturare a gustului si mirosului arată că laptele este alterat.

Laptele praf proaspat se prezintă ca o pulbere fină, omogenă, uniformă în toata masa, uscată, de culoare albă, cu slabe nuanţe gălbui, fără aglomerării stabile de particule, fară impurităti. Mirosul este plăcut, caracteristic, iar gustul dulceag.

Laptele praf alterat se prezinta sub formă de aglomerari în bulgări, cu miros neplăcut de branză sau de peste.

Branza de vaci proaspata are aspectul unei mase omogene, curate, fara scurgeri de zer. Consistenta este de pastă fina, nesfăramicioasă. Are culoare albă, pana la alb-galbui, uniformă în toata masa. Mirosul este placut, iar gustul usor acrisor, fara mirosuri străine (de ars, statut etc.).

Branza telemea proaspata, de vaca si de oaie, se prezintă sub forma de bucăţi întregi, fără coajă, cu suprafata curată. Pe sectiune este uniformă, curata, fara corpuri străine. Se admite prezenta unor rare găuri de fermentatie. Consistent este de masă fina, legată, care se rupe usor, fără a fi sfaramicioasă. Branza telemea de oaie este alba, cu luciu de portelan, uniformă în toata masa, iar cea de vaca este alb-gălbuie.

Cascavalul proaspat are consistenta elastica, dură, culoarea galbena, miros caracteristic si gustul de branza grasă.

Cascavalul stricat are culoare închisa, mirosul schimbat, gustul amar sau de mucegai, consistenta modiţicată.

Smantana proaspata se prezintă ca un fluid vascos, fara aglomerări de grasime sau substante proteice, cu un luciu caracteristic. Culoarea este alba sau alb-galbuie. Mirosul si gustul aromat sunt speciţice.

Untul proaspat are culoarea alb-galbuie, mai deschisa la cel fabricat în lunile de iarna si primavara si mai pronuntata la cel obtinut vara sau toamna. Pastrat la + 5°C are o consistent solida si poate fi taiat cu cujitul. Gustul si mirosul sunt caracteristice.

*(sursa - dr. L. Cernaianu - Retete culinare de la 0 la 3 ani)

Nucile si semintele trebuie sa fie proaspete, sa nu prezinte impuritati, scurgeri de ulei, miros ranced sau paraziti (gandacei, viermisori,molii)

4) Suplimente nutritive (cand este nevoie).

Suplimnetele alimentare nu sunt medicamente sau "chimicale". Cele de calitate sunt extrase din surse naturale. Din pacate alimentele pe care le consumam noi astazi sunt departe de ceea ce ar fi ele intr-un mediu natural si ne aduc un aport mult mai mic de nutrienti decat cel din "tabel". De multe ori trebuie sa suplimentam necesarul de nutrienti prin  administrarea de suplimente. In cazul copiilor consultati un pediatru sau un nutritionist pediatru. Nu le administrati suplimente, mai ales minerale, dupa ureche.

Categorii de suplimente:

• omega 3, mutivitamine si minerale, vitamina D (vitamina D are un rol extrem de important in sustinerea sistemului imunitar mai mult decat in preventia rahitismului; in tarile nordice -unde nici nu este soare- nu se administreaza vitamina D profilactic si nici nu au rahitism);
• alte suplimente in functie de nevoile specifice, poluare, stres, alimentatie, etc.

5) Cereale si leguminoase (ocazional)

Stiu ca exista un bombardament de marketing legat de cat de bune sunt cerelale. Chiar avem si PAINE pentru copii. NU, painea nu este pentru copii, chiar daca au platit un doctort nutritionist de renume sa ne spuna asta.

Voi relua problema cerealelor intr-un alt material.

Ce tip de cereale le putem oferi copiilor:

• cereale fara gluten si pseudo-cereale;
• mai rar sau deloc cereale cu gluten;
• fasole boabe, naut, linte.

Nu combinati cerealele cu lactatele! Aceasta combinatie duce la absorbtia deficitara a calciului si interactioneaza cu sintetizarea si absorbtia vitaminelor B.

Ce se intampla cu alimentele in urma prelucrarii?

Prin prelucrare, chiar si inainte de prelucrare termica, asupra alimentelor intervin anumite moficari - pierderi menajere. Pierderile denumite ,,menajere" variaza între 0 - 60%, în funcţie de natura, calitatea produsului si tehnica folosita la pregatirea preliminara. Pierderile sunt foarte mici sau chiar nule în cazul produselor lactate si al unor derivate de cereale, devenind considerabile cand este vorba de came, legume etc. La alimentele de calitate buna si proaspete, pierderile menajere sunt mai mici decat la produsele învechite, pastrate necorespunzator sau de calitate proasta.

Spalarea prea îndelungata a alimentelor duce la pierderi importante ale unor principii nutritive hidrosolubile. Inlaturarea partilor externe ale unor legume cu frunze sau foi, curatarea unui strat gros (coaja) în cursul prelucrarii preliminare a tuberculilor, radacinoaselor si fructelor, duce la mari pierderi de vitamine, aflate în concentraţii apreciabile în aceste regiuni. De aceea, pentru reducerea pierderilor, se prefera razuirea radacinoaselor sau a tuberculilor (cartoful curatat prin razuire pierde 5 - 6% din greutatea sa, pe cand cel curatat de coaja pierde 20 - 25% din greutate).

De asemenea, daca alimentele sunt taiate în bucati mici sau se lasa în apa mai mult timp, pierd, o data cu îndepartarea apei, mai multi factori nutritivi.

Pentru reducerea acestor pierderi, se recomanda:

a)   pregatirea preliminara sa se faca cu putin înainte de pregatirea culinară propriu-zisa;

b)   sa se evite spalarea îndelungata sau mentinerea alimentelor mult timp în apa de spalare;

c)   sa se evite fragmentarea alimentelor în bucati prea mici (exceptand unele cazuri cand suntem obligati sa facem acest lucru) si mentinerea lor în aceasta forma în apa de spalare;

d)   sa se reduca la minimum îndepartarea partilor externe ale unor legume (frunze) sau a unor tuberculi ori fructe (coji).

De pierderile alimentare trebuie sa tinem seama cand stabilim raţia alimentară. In general, aceste pierderi se cifreaza cam la 10% din valoarea calorica a raţiei zilnice.

Vom mai tine seama de urmatoarele realitati:                                  

•   Pierderile vitaminice sunt mai mari în cazul în care alimentele se fierb în apa sau se prajesc, comparativ cu frigerea sau fierberea în aburi. Pentru a micsora pierderile vitaminice, se recomanda introducerea legumelor direct in apa clocotită.Acelasi efect îI are scurtarea fierberii, ridicand eventual temperatura. Si mai indicate este fierberea legumeior în aburi sau sub presiune, în vase speciale. Nu se adauga bicarbonat de sodiu în apa de fierbere (pentru a scurta timpul fierberii legumelor), caci se distruge o mare parte din vitamine.

•   Sarurile minerale se pot pierde în cantitati importante în cazul fierberii legumelor si fructelor daca se arunca apa în care au fiert. Adaugand de la început sare în apa în care fierbe carnea, pestele sau ouale (ochiuri romanesti dietetice), proteinele trec în cantitate mai mare în apa (bulion). Pentru acest motiv, friptura la gratar se sareaza la sfarsitul prelucrarii termice.

De asemenea, adaugand sare de la început apei în care fierb produsele vegetale (legume), fierberea lor este prelungita si se întarzie înmuierea. Sarea se adauga la sfarsitul fierberii.

Pentru bebelusi si copiii mici este bine sa nu folositi deloc sare! In cazul in care doriti sa o faceti nu folositi sare iodata din comert!

Ce alte alimente trebuie evitate la diversificare si pana la varsta de 1 an?

Sunt (si specialistii spun in mare parte acelasi lucru) de parere ca cel mai bine ar fi sa evitati urmatoarele alimente mai ales in primul an de viata:

• faina, cerealele cu gluten, painea, covrigii, biscuitii cu gluten, pastele cu gluten (de amanat si dupa varsta de 1 an);
• prajelile si alimentele cu arsuri (de evitat si dupa varsta de 1 an);
• alimentele ultraprocesate;
• margarina (de evitat si dupa varsta de 1 an);
• zaharul;
• mierea;
• pestele crud, fructele de mare (Romania nu are totusi o piata adevarata de peste proaspat);
• nucile, alunele, migdalele, arahidele (in special arahidele pot cauza alergie, amanati-le cat mai mult sau evitati-le);
• albusul de ou;
• soia (de evitat si dupa varsta de 1 an);
• citrice si alte fructe acide, cum ar fi rosiile in stare cruda (pot fi folosite in retete ce necesita preparare termica);
• fructele de padure (daca exista cazuri de alergii in familie);
• amidon, tapioca (fara nutrienti, calorii goale);

Acestea sunt lucruri ideale, dar daca ne straduim putin chiar le putem realiza. Revin cu retete si recomandari!

Despre diversificarea alimentatiei la bebelus/copil

AVERTISMENT!

- acest articol nu are rolul de a diagnostica sau trata nicio afectiune, nu are rolul de a inlocui sfatul medicului, nu are rolul de a va spune ce sa faceti!

- copiii la care se face referire in acest articol sunt copii sanatosi, nascuti la termen, normoponderali si fara intolerante sau alergii alimentare!

- acest articol este scris pe baza informatiilor adunate in ani de zile de documentare si pe baza propriei experiente!

- Matilda (copilul meu) in varsta de 13 luni a fost si este un copil alaptat, nu a primit formula de lapte sau alt tip de lapte decat cel matern! A fost alaptata exclusiv pana la varsta de 6,5 luni cand am inceput diversificarea. Copilul meu la 5-6 luni (in lunile de vara august-septembrie) crestea in medie cu 1 kg/ luna. La momentul diversificarii avea 5 mese pe zi de san (ziua la 4 ore si noaptea la 8-10 ore), 8,4 kg si 76 cm lungime.

- credinta mea profunda este ca OMUL trebuie hranit intr-o meniera variata, atat cu produse de origine animala cat si vegetala (pe cat se poate din surse curate, naturale).

- cred ca avem datoria sa crestem copii sanatosi, alimentati corect inca din pantecele mamei;

- cred ca alimentatia de tip fast food, bauturile de tip "suc", produsele intens procesate, dulciurile, margarina, produsele din cereale cu gluten, produsele de patiserie, mezelurile, alimentele prajite, dietele deviante si dezechilibrate (alimentatia exclusiv vegetariana) NU au ce sa caute in dieta unui copil, ele reprezentand o forma de maltratare a acestuia si sper ca intr-o zi sa fie pedepsite ca atare!

- nu cred ca raspunsurile de genul "e copilul meu, fac ce vreau cu el, ii dau ce vreau eu sa manance, etc." sunt raspunsuri ale unor oameni intregi la minte, tocmai pentru ca este copilul tau ai privilegiul si in acelasi timp obligatia de a-l creste sanatos.

-nu cred in motivatii de genul "nu am gasit", daca esti real preocupat si vrei sa iti hranesti copilul cu alimente sanatoase GASESTI! Vei fi probabil surpins de faptul ca nu costa mai mult. Trebuie doar sa existe o preocupare sincera si continua.

- cred ca un raspuns de genul "daaa acum nu-i dai tu bomboane, dar cand o sa scapeee" este dat de o persoana cel putin ignoranta (ca sa ma exprim delicat); un copil educat si cu deprinderi alimentare sanatoase nu o sa "scape" si chiar daca va manca si altceva cand va alege singur, cel putin eu mi-am facut datoria de parinte si l-am protejate in cei mai importanti ani din viata lui (daca atunci cand va fi adult va vrea sa fumeze sau sa se drogheze sa incep eu sa-i dau eu din biberon cand e bebelus?!)

- nu cred ca trebuie sa devenim fanatici pe nicio o tema (inclusiv pe teme alimentare), nu cred ca trebuie sa devenim sclavii unei idei, cred in moderare si echilibru.

Si persoanele care s-au simtit ofensate de cele de mai sus sunt binevenite in a lectura acest articol :).

O da! Diversificarea!

Initial doream sa fac o serie de materiale in ordinea lor logica, in ordinea venirii lor pe "lume". Sa incep cu pregatirile pentru conceperea unui copil, apoi cu sarcina, nasterea, pregatirea celor necesare pentru primirea noului membru al familiei, alaptarea.... dar pentru ca in ultima saptamana trei bebelusi foarte dragi mie au ajuns in punctul "critic" al diversificarii voi sari cativa pasi si va voi povesti despre DIVERSIFICARE.

Eu sunt genul de om foarte sigur pe el, nu mi-am pus nicio secunda problema ca eu nu ma voi descurca in noua "meserie" de mama, ca nu voi sti care sunt nevoile copilului meu, ca nu-l voi ingriji asa cum trebuie, ba din contra, am fost relaxata si increzatoare ca voi face o treaba excelenta. Atitudinea mea nu vine din aroganta sau din ignoranta! In mare parte siguranta de sine  vine din faptul ca sunt o persoana foarte informata. Inainte sa raman insarcinata cred ca citisem si rumegasem cam tot ceea ce este de citit despre cum, ce, cand si cat. Stiam anatomie, genetica, analize medicale, procese, fiziologie, nastere, alaptare, crestere, ingrijire. Citisem, cernusem, interiorizasem ceea ce am considerat ca este bun pentru noi, restul le-am pus undeva acolo pentru mai tarziu (nu stii niciodata in ce situatii te pune viata, complet diferite de ceea ce ai prevazut). Nu spun ca asa trebuie sa faceti si voi, poate ca unele mame sunt foarte tinere, altele luate prin surpindere, unele nu au timp, altele poate nu au acces sau interes catre informare. Pentru mine starea asta de lucruri a fost cea care m-a facut sa fiu o gravida linistita si fericita, sa nasc frumos si sa cresc un copil armonios (atat cat este de crascuta la varsta de un an). Nu stiu daca va functioan la fel si pentru voi, dar rau nu are ce sa va faca.

Mai mult, faptul ca nu a trebuit sa rascolesc biblioteci si tot internetul atunci cand eram gravida sau mai grav, dupa ce am nascut, mi-a oferit timpul necesar pentru a "socializa" cu fetita mea, pentru a ii vorbi de cand era burtica, pentru a ii oferi tot timpul si dragostea mea. Incercati sa va informati, sa cautati mai multe surse, sa cereti pareri. Apoi alegeti ceea ce credeti ca este bine, chiar daca mai gresiti, o alegere documentata va fi cu siguranta una mult mai putin gresita. Apoi daca la momentul nasterii sunteti deja cu bagajul informativ bine pus la punct va veti putea asculta mai bine vocea interioara, INSTINCTUL! Pare contradictoriu? Nu este! Mie informarea (cunoasterea de solutii alternative) mi-a dat increderea de a-mi urma instinctul, pana acum nu a dat gres niciodata! Dincolo de orice ascultati-va vocea interioara! O mama stie cel mai bine ce nevoi are copilul ei, exersati-va instinctul, aveti incredere in el! Informarea va va ajuta cu reconfirmarea celor deja simtite de voi!

Blogul de fata l-am facut tocmai in ideea de a ajuta pe cineva, pe oricine, si daca un singur parinte/viitor parinte gaseste aici raspunsul pentru o neliniste parinteasca  eu ma declar fericita.

Dar sa revenim, DIVERSIFICAREA! Va spun sincer ca asta a fost singura mea emotie din viata de mama de pana acum. Ataaaat de multe pareri, de sfaturi, de tabele, de grafice, de recomandari care mai de care... Pediatrul spunea ceva, mama spunea si ea cum a facut, alte mame din jur... "expertii", o da expertii, marea lor majoritate cu state de plata pe la diversele firme producatoare de "alimente" pentru copii.

In primul rand veti hrani copilul cu lapte. Daca veti dori sa alaptati (varianta ideala atat pentru voi cat si pentru bebelus) il veti hrani cu lapte matern, daca nu, probabil ca va veti bate capul pentru a alege o formula de lapte. Va voi povesti pe larg despre alaptare si hranirea artificiala a bebelusului intr-o alta postare. Eu nu mi-am pus problema daca voi avea sau nu lapte, cat si cum voi alpta, am spus daca o sa fie foarte bine, daca nu, nu o sa fie sfarsitul lumii. Alesesem deja o formula de lapte (Lactana bio de la Topfer) si cumparasem biberoane, sterilizator, etc. Viata a facut sa am o "productie" sanatoasa de lapte si sa ajung sa-mi alaptez copilul si in prezent (sa nu credeti ca a fost fara peripetii si munca). Dupa intarcare voi continua cu lapte de capra (cumparat crud si fiert la temperatura joasa de catre mine). Asa ca ne pare rau dragi producatori de formula. Exista si mame vegane (sau nu) care nu considera ca laptele matern este potrivit consumului, cu atat mai putin cel de alt animal, asa ca isi "hranesc" bebelusii cu lapte din soia. No comment.

Se apropia varsta de 6 luni a Matildei si eu eram in deriva... avem cunostinte multe despre nutritie, despre noile descoperiri in domeniu (fratele meu este Cristian Margarit, un om cu adevarat pasionat de nutritie si un stil de viata sanatos in general, asa ca aveam shortcut-ul catre multe informatii verificate si autentice) dar... ce sa aleg pentru copilul meu, un pui de om in formare. El are un copil (Tudor, 2,5 ani acum) pentru care, impreuna cu mama lui, a facut anumite alegeri, nu eram de acord cu toate, stiam ca pe unele eu nu am cum sa le respect. Cu siguranta ea avea alte nevoi nutritive si nici nu putea manca ceea ce mancam eu si in aceleasi cantitati. Dar in mare principiile nu puteau fi cu mult diferite, nu?!

Am ascultat sfaturile medicului pediatru (spun ascultat, nu urmat, cand Mati avea 4 luni mi-a zis sa incep diversificarea cu zeama de la supa si sa-i introduc seara formula cu cereale :), am zambit), am citit vreo 4 carti cu recomandari si "meniuri" (majoritatea au ramas la nivelul metodelor aplicate si acum 50 de ani - mere rase, biscuti, fierturi cu cereale, paine, zahar), am citit site-rui intregi (in mare pare cu aberatii greu de imaginat), mi-am pus semne de intrbare.... si apoi m-am scuturat. Ce faceam? Faceam exact ceea ce nu facusem niciodata, ceea ce imi promisesem ca nu voi face niciodata, eram absorbita de tot ceea ce auzeam si citeam in jurul meu si nu eram atenta la EA! La copilul meu care stia cel mai bine cand, cu ce si cat are nevoie. Asa ca s-a intors lumina in viata noastra iar diversificarea a mers ca pe roate.

Cateva sfaturi pre-diversificare.

Pe langa faptul ca bebe trebuie sa fie pregatit de aceasta noua aventura si voi trebuie sa fiti. Discutati cu familia, spuneti-le care este "politica" voastra alimentara, ce au voie si ce nu au voie sa faca (de exemplu sa ofere alimente nepotrivite copilului care "pofteste"). Fiti calme, relaxate, faceti totul ca pe un joc, joc in sensul de ceva frumos si vesel, nu va jucati cu mancare si nu faceti giumbuslucuri pentru a determina copilul sa manance (stiu copii care nu deschid gura sa primeasca mancare daca nu sunt asezati pe televizor ;;) ). Nu sunteti la un concurs, nu trebuie sa fiti bucatar shef. Ca si atunci cand alaptati sa stiti ca si in timpul pregatirii sau oferirii mesei copilul vostru va simte si va imita starile. Deci cu optimism si veselie.

1) Pregatiti bucataria, faceti curatenie (stiu ca faceti oricum dar pentru bebelus trebuie sa ne straduim mai mult).

2) Stabiliti un loc in frigider pentru produsele/mancarea bebelusului departe de oua, branzeturi si carnea cruda.  Daca pana acum in frigiderul vostru nu era ordine acum este timpul sa o faceti, asezati produsele conform instructiunilor.

3) Cumparati (daca nu ati primit sau aveati deja):

- vesela pentru bebelus: lingurite din silicon (eu am luat unele cu varf termosensibil, vor verifica ele daca mancarea are temperatura potrivita); castronase cu capac, recipiente cu capac de diverse marimi (aveti grija sa fie de calitate si sa nu contina materiale toxice, veti pune in ele si alimente mai calde);

- vesela pentru pregatirea mesei (ideal ar fi sa le folositi doar pentru asta): cutit pentru curatat, cutit pentru taiat, furculita pentru pasat, lingura, supiera, strecuratoare, razatoare din sticla (veti cam da cu tunu ca sa gasiti, dar razatoarele din metal duc la oxidarea rapida a fructelor si legumelor);

- un vas pentru "fierbere" cu abur, legumele astfel preparate isi prezerva mai bine calitatile nutritionale fata de cele fierte in apa (in cazul in care totusi le fierbeti direct in apa adaugati legumele dupa ce apa clocoteste, folositi capac si nu exagerati cu fierberea);

- un mixer/blender/tocator - puteti pasa si cu furculita sau toca cu un cutit dar va va fi mult mai usor cu un aparat (nu exagerati cu maruntirea si mai ales nu pasati alimentele pe termen lung, bebelusul trebuie sa invete si sa mestece si sa accepte alimente solide); exista si robotei speciali pentru prepararea mesei care au functie de fierbere pe abur si pasare in acelasi vas.

- un scaun pentru masa (la inceput puteti folosi si un leagan sau scaunul pentru masina dar este bine sa-i stabiliti o rutina si un loc pentru luat masa);

- bavetici (mancatul se lasa cu moscoleala :)) )

- un cantar de bucatarie.

4) Faceti cumparaturi pentru legumele/fructele/laptele/carnea/ouale pe care le veti oferi copilului. Util ar fi sa va ocupati din timp si sa cautati surse curate si sanatoase de hrana. In cazul in care veti incepe diversificarea in lunile de tomna puneti la congelator legume si fructe autohtone din timpul verii. Iarna nu veti gasi decat legume si fructe din import culese curde si "coapte" in depozit.

5) Alegeti o zi in care sunteti singura acasa cu copilul, prea multa agitatie il va agita si pe el.

6) Daca aveti emotii in legatura cu "gatitul" faceti o repetitie cu o zi inainte si preparati o supa/piure.

7) Diversificarea nu inseamna excluderea laptelui matern/altul, pana in jurul varstei de 12 luni laptele va fi principalul aliment din dieta copilului.

Cand incepem diversificarea?

Sfatul specialistului (contemporan nu din 1900) esta ca diversificarea sa fie inceputa in intervalul 4-6 luni pentru copiii hraniti cu formula si 6-12 luni pentru cei alaptati. Unii militeaza chiar pentru inceperea diversificarii dupa varsta de 6 luni si pentru copiii hraniti cu formula. Copilul trebuie sa fie sanatos, sa nu prezinte varsaturi sau diaree. Evitati inceperea diversificarii intr-o zi extrem de calda (medicii recomanda sa nu introducem alimente noi in perioada caniculara). Specialistii recomanda ca diversificarea sa nu se inceapa mai devreme de 17 saptamani dar nici mai tarziu de 26 saptamani.

Se recomanda sa urmariti urmatoarele semne: 

• sta in sezut sprijinit si isi tine singur capul;

• atinge obiectele cu mana;

• isi examineaza manutele si se joaca cu ele;

• se rostogoleste singur de pe o parte pe alta;

• urmareste mancarea cu ochii;

• deschide singur gura cand se apropie lingurita;

• isi retrage buza de jos cand ii scoti lingurita din gura;

• misca limba si plimba mancarea in gura pentru a o inghiti (cel mai important semn ca diversificarea poate incepe!).

Sfatul meu: Atunci cand va spune copilul vostru!

Nu o sa va spuna "mama vreau mancare" dar o sa va dea semne. Va deveni din ce in ce mai interesat de alimentele pe care le mancati, va "mesteca" in gol si va saliva atunci cand vede pe cineva mancand. Si, cel mai important, i-a trecut reflexul de a "scuipa". Veti vedea ca bebelusii au un reflex de impingere cu limbuta a lucrurilor care le ajung in gura. Puteti face o proba prin oferirea unei mici cantitati de alimente iar daca bebe inca le impinge afara din gura inseamna ca mai trebuie sa amanati momentul diversificarii.

Un alt indiciu de luat in seama este aparitia dentitiei. Eruptia dentara apare in medie in jurul varstei de 6 luni, ea poate fi mai timpurie sau mai tarzie. Nu este un motiv de panica daca bebelusului vostru nu i-au aparut dintii nici la un an. Se pare ca o dentitie aparuta mai tarziu va fi una mai sanatoasa si ca debutul precoce al dentitiei este dat si de consumul excesiv de dulciuri/carbohidrati al mamei in perioada sarcinii si alaptarii (formulele de lapte contin oricum o cantitate foarte mare de indulcitori). In acest ultim caz nu veti astepta dintisorii pentru a incepe diversificare.

Chiar daca "semnele" sunt cele corecte iar voi inca nu va simtiti pregatite nu este nicio tragedie daca amanati acest moment cateva zile/saptamani. Alegeti o perioada linistita, o perioada in care stiti ca veti fi acasa. Daca aveti planificata o deplasare/concediu in jurul varstei de 6 luni (doar un exemplu) este mai bine sa amanti diversificare pana la intoarcere. Exista pareri conform carora daca ati "ratat" momentul atunci copilul va refuza incercarile viitoare si va deveni un "sclifosit". As vrea sa vad dovezi in acest sens, nu opinii la coltul strazii. Sclifosenia alimentara a copilului tine de temperamentul sau si de obiceiurile proaste pe care i le imprima parintele (lipsa unui ritual pentru masa, santajul, "recompensa" alimentara, "ceva bun", etc).

Cand am inceput noi?

 Noi am inceput diversificare la 6 luni si jumatate. Pana la acea data Matilda a fost hranita la cerere doar cu lapte matern (nici ceai sau apa). Am inceput diversificarea atunci cand semnalele de interes pentru mancare au devenit foarte clare. Eu am mancat mereu in fata copilului, ceea ce fac si acum cu grija ca atunci cand mananc ceva ce nu este potrivit pentru un copil sa am si pentru ea un aliment alternativ. Incepuse sa puna manuta in farfurie si sa duca catre gura, ii iesise primul dintisor, ii disparuse reflexul de "scuipare".

Nu am intampinat niciun fel de greutati contrat miturilor legate de alaptatul prelungit. Toate "inteleptele" spuneau ca vaaaaai o sa refuze mancarea, nu o sa vrea decat laptele tau. Fals.

As proceda si acum la fel.

Sfat: Nu grabiti introducerea alimentelor solide, in cele mai multe cazuri o incepere timpurie a diversificarii va afea efecte pe termen lung asupra sanatatii copilului, cele mai intalnite sunt apetitul nestavilit si  OBEZITATEA!

Atentie!!!

Majoritatea copiilor intre 3,5 luni si 5 luni trec printr-un puseu de crestere (l-am experimentat si noi din plin). Perioada tine cam doua saptamani iar in acest interval copilul vostru va incepe sa ceara lapte chiar si la 2 ore. Matilda a avut 2 saptamni pe la 5 luni cand manca non stop. Cred ca a fost cea mai grea perioada din toata experienta de pana acum. La noi s-a suprapus in mod nefericit cu o perioada in care am fost complet singura cu ea pentru 5 saptamani, am fost si racita moarta 3 dintre ele. Zi si noapte cerea la san, imi facuse rani de solicitare. Impresia gresita ar fi ca a scazut lactatia sau ca nu-i mai ajunge si "cere" mancare. Este o falsa impresie si este doar o etapa. Va trece, probabil cu greu, dar daca strangeti din dinti si stiti ce vreti o sa reusiti. Dupa acest interval lucrurile au revenit peste noapte la normal. Eu am mai avut un timp de lucrat cu supraproductia de lapte, consecinta a suprasolicitarii din acele doua saptamani.

In ce moment al zilei?

Sfatul specialistului: sa se inceapa administrarea unui aliment nou la masa de pranz. Sa se ofere intai alimentul si apoi sa se completeze cu san sau formula pana cand cantitatile vor deveni inversproportionale si masa de lapte va fi inlocuita in totalitate. Exista si varianta in care sa incepeti prin alaptare si sa completati cu alimentul nou. Aceasta varianta s-ar putea sa nu functioneze, copilul preferand sa-si termine masa de laptic si sa refuze alimentul nou. Se recomanda introducerea unui aliment nou la 3-4 zile pentru a observa eventualele intolerante sau alergii.

Sfatul meu sau cum am facut noi?

Am inceput introducerea alimentelor intre doua mese de lapte. Mi s-a parut mai firesc asa, mai ales ca la inceput copilul mai mult gusta decat mananca. Deci primele mese au fost sub forma de gustari inte masa de la ora 16 si cea de la 20 (pentru ca atunci avea perioada de veghe cea mai lunga). Matilda a fost mereu alaptata la cerere, intervalul de 4 ore intre mese si l-a stabilit singura, uneori mai cerea si intre mese dar cantitiati foarte mici: ii era sete. Eu nu am respectat recomandarea de introducere a unui aliment la 3-4 zile, in familia noastra nu exista alergii sau intolerante majore (eu am intoleranta la ceapa, nu i-am dat ceapa cruda). Faptul ca in timpul sarcinii si alaptarii am avut un regim alimentar variat si echilibrat o expusese si pe ea la toti compusii din alimente. EU AM MANCAT DE TOATE! O sa va povestesc cand vorbim despre alaptare si despre cum este cu "provocarea" colicilor de catre dieta mamei (alt mit fals). Recomandarea aceasta legata de disociere mi se pare usor bizara atata timp cat "retele" pentru supe includ cel putin 4 feluri de radacinoase din care cel putin 2 se paseaza in piure.

In cazul nostru acest sistem a functionat foarte bine, in primele 2 saptamani i-am dat gustarici variate pana cand am vazut ca poate si doreste sa manance mai mult, abia atunci i-am inlocuit masa de san de la pranz cu o masa de legume. In acest fel nu i-am alterat nici programul si m-am asigurat ca manca in continuare suficient lapte.

Atentie!!!

Daca in familia voastra exista un istoric de alergii sau intolerante alimentare respectati regula celor 4 sau 7 zile! Cum am procedat eu a fost o alegere personala bazata pe istoricul nostru si observarea reactiilor copilului! Se recomanda ca pentru bebelusii sub 6 luni sa se pastreze chiar un interval de 7 zile intre introducerea unor alimente noi. Copiii foarte mici au mai multe probleme legate de afectiunile digestive. Pentru copiii mai mari de 6 luni se recomanda un interval de 4 zile iar pentru cei mai mari de 10 luni, in functie de evolutia lor, se poate elimina acest interval. Introducerea unui aliment nou ar trebui facuta in prima parte a zilei pentru a primi cat mai repede ajutor medical de urgenta daca este cazul. Unele alergii pot fi extrem de violente, manifestandu-se cu soc anafilactic.

Cu ce incepem diversificarea?

Aici este marea dilema: ce ii dam copilului sa manance?

Inainte de orice ar trebui sa ne raspundem cu: alimente sanatoase din surse naturale. Probabil ca nu veti putea respecta asta mereu dar cu cat va straduiti mai mult cu atat mai bine.

Atentie!!!

Majoritatea medicilor pediatrii nu au competente in nutritie pediatrica!!! Mai mult, sunt depasiti complet de nivelul la care a ajuns acest domeniu, nu au informatii actuale, nu au nici interesul sau sa spunem ca nu au timp pentru a aprofunda! Marea majoritate nu este la curent nici macar cu recomandarile Organizatiei Mondiale a Sanatatii - OMS! Cei mai multi au contracte de sponsorizare cu firmele producatoare de formula si cereale/mancarica pentru bebelusi! O persoana care a ajuns medic nu este un guru sau un Dumnezeu, uneori poate avea mai putine cunostinte decat un "civil" bine informat si cu bune intentii! Nu le pun la indoiala cunostintele medicale (cu toate ca si aici multi lasa de dorit) dar in domeniul nutritiei pediatrice ar fi bine sa aveti rezerve. Nu va temeti sa le puneti intrebari si sa le testati cunostintele, e dreptul vostru! Nu ii ascultati din rusine sau din teama doar pentru ca sunt medici! Am auzit atat de des "pai ce sa fac, e medicul ei, daca nu-l ascult nu ne mai ajuta". Ce sa faceti? Sa faceti ceea ce este mai bine si mai sanatos pentru copilul vostru, medicul nu vine cu voi acasa pentru a vedea ce faceti voi si nu va suferi altaturi de copilul vostru cand il vor marca recomandarile alimentare gresite.

Faceti un exercitiu si observati.... cati dintre medicii pe care ii cunoasteti sunt normoponderali? cati au o constitutie atletica? cati credeti ca fac sport? cati credeti ca nu fumeaza? cum arata copiii lor? cati dintre ei sunt obezi din prima copilarie?

Medicul Matildei ne-a "recomandat" sa introducem formula cu cereale la 4 luni "ca sa doarma mai bine". Complet aberant! Copilul meu dormea 8-10 ore pe noapte, ce sa doarma mai bine de atat! Nu exista nicio dovada stiintifica (sau empirica fie vorba intre noi), doar simple coincidente, care sa demonstreze ca aceste mese hipercalorice date seara ar calma bebelusul peste noapte si ar dormi mai mult. Exista ideea ca laptele matern se digera mai repede si cel formula mai incet si de aceea copiii alaptati se trezesc si noaptea. Fiecare copil este unic, multi se trezesc de sete sau din nevoia de securitate si de afectiune, nu de foame. Chiar daca se trezesc de foame nu cadeti in capcana "formula cu cereale", merita sa va treziti si sa le oferiti san. Veti avea surpriza ca ati intrerupt alaptatea degeaba, copilul se va trezi la fel, mai ales daca deja a intrat intr-o rutina de trezire nocturna pentru a manca. Mai mult, cerealele si zaharul din furmula il vor "lesina" pe termen scrut dar ii vor da o senzatia mai acuta de foame la cateva ore mai tarziu.

Sfatul specialistului: Probabil ca medicul vostru pediatru deja v-a propus o schema de diversificare, cel mai probabil schema este una standard, neadaptata nevoilor copilului vostru, credintelor voastre in materie de dieta, stilului si modului vostru de viata. E cam ca la "nutritionist", luati de aici dieta "personalizata" valabila pentru toti.

Sunt trei mari trenduri, uneori si combinatii intre ele:

1) Se incepe diversificarea prin administrea de cereale cu lapte, cerealele fiind considerate "baza piramidei alimentare".

1) Se incepe diversificarea cu mere rase combinate cu biscuit, sucuri de fructe (mere, citrice), suc de morcovi.

2) Se incepe diversificarea cu supa clara de legume (radacinoase) sau piure fluid din radacinoase.

Se continua cu branzica facuta in casa, iaurt, ou, carne de pasare, carne de vita, organe, peste, se introduc noi legume si fructe. Pana in jurul varstei de un an copilul va ajunge sa manance aproape orice aliment.

Sfatul meu sau cum am facut noi?

Va iubiti copilul? Presupun ca da! Ganditi-va si cel mai bine ar fi sa va razganditi daca ati cedat sugestiei de a incepe diversificarea din varianta 1 cu cereale. Am rugamintea sa cititi articolul sugerat, cititi si altele, cautati si alte surse (si nu medicul nutritionist Minciunicopschi pardon Mencinicopschi care a ajuns contra cost sa faca reclama la PAINE). Poate ca eu par "inversunata" pe aceasta tema asa ca va sugerez autoconvingerea prin documentare.

Fructele= sanatate, nu? Din pacate sau din fericire si mitul fructelor a fost daramat. Fructele trebuie consumate cu moderatie, consumati fructul intreg nu numai sucul (din nefericire pesticidele si conservantii prezenti in coaja fructelor ne obliga astazi sa curatam fructele de coaja), alegeti fructele mai putin dulci, alegeti fructele cat mai intens colorate (cele facute asa de mama natura nu de tata laborator), alegiti fructele autohtone si pe cat se poate in sezon.

Merele rase + biscutiti/pesment/cereale = apa, zahar, amidon (posibil gluten, coloranti si conservanti), urme de nutrienti, calorii goale, agresarea ficatului si pancreasului, iritarea tractului digestiv, ingrasare, cresterea riscului de boli metabolice la maturitate.

Bananele au potential alergen si proinflamator ridicat si trebuie evitate!

Fructele de padure, foarte sanatoase de altfel, trebuie evitate pana in jurul varstei de un an mai ales daca in familie sunt alergii cunoscute.

Citricele si sucurile din citrice (fructele acide) nu trebuiesc administrate copilului pana in apropierea varstei de un an, daca insitati sa i le oferiti ar trebui cel putin sa fie prelucrate termic (gatite).

Atentie!!!

 Sucul din fructe nu este una dinte cele 5 portii de sanatate!!!! Stiu ca asa zice o reclama dar ea va vinde un suc din fucte!!!

Continutul ridicat in zaharuri al fructelor poate duce la o "pervertire" a gustului iar introducerea lor in diversificare inaintea legumelor va duce la un (posibil) refuz al copilului de a mai primi si legume. Puneti accentul pe consumul de legume nu pe cel de fructe, marea majoritate a fructelor sunt de fapt apa cu zahar si cativa nutrienti "spalati" in ele. Evitati administrarea de sucuri din fructe! Ele aduc un aport de zaharuri foarte ridicat iar sistemul digestiv al copilului, in special ficatul si pancreasul, nu sunt suficient dezvoltate pentru a face fata acestui asalt. Daca insistati in a oferi asa ceva copilului macar diluati sucul la 1/3 parti suc cu apa.

Schema de diversificare a alimentatiei Matildei:

De la 6,5 luni la 7,5 - 8 luni:

Eu am inceput  diversificare cu Avocado.

• Avocado este un fruct care aduce mai mult a leguma sau nuca daca e sa ne luam dupa gust, sau a unt, daca e sa ne luam dupa textura sa atunci cand este bine copt. La inceput copiii pot digera mult mai bine grasimile si de aceea un fruct gras cum este avocado este perfect pentru inceputul diversificarii alimentatiei bebelusului. I-am pasat 2 lingurire de miez foarte bine copt si l-am amestecat cu laptele meu. Alimentul a fost foarte bine tolerat, chiar i-a placut. Fructul trebuie sa fie bine copt (nu la cuptor, copt adica "facut"). In marea majoritate a cazurilor veti gasit fructele de avocado foarte crude (tari), pentru a il coace il puteti pune intr-o punga de hartie, intr-un loc aerisit si racoros, impreuna cu o banana si un mar/mango. Alegeti fructele care nu prezinta leziuni si mucegai. Daca in interior gasiti parti negre le curatati si le aruncati.

Apoi de la 7 luni i-am facut piurerui din radacinoase si dovleac. Nu i-am oferit niciodata doar supa (zeama) ci i-am facut de la bun inceput piure. Nu i-am facut niciodata legumele terci, nici nu i-au placut asa. Matilda a preferat texturile mai solide, sa simta ca mesteca ceva. Atunci cand "greseam" si le pasam sau le diluam prea mult le "vomita". I-am facut piure din: morcov, dovleac (mare fan dovleac), cartof dulce, telina, pastranac (doar il puneam la fiert nu il pasam), dovlecel (nu doar dovlecel pentru ca-l scuipa cu mare sarg).

• Morcovul fiert este usor de digerat, usor dulceag si e o leguma hranitoare. Nu exagerati in a oferi zilnic copilului morcovi si legume sau fructe protocalii, mai ales cand este foarte mic, pentru ca acesta se poate ingalbeni daca nu sintetizeaza bine vitamina A din carotenoizi.
• Dovlecelul fiert are un gust destul de neutru si il puteti da fara griji la inceputul introducerii mancarii solide, mai ales daca aceasta se intampla vara.
• Dovleacul fiert la aburi este si el hranitor si usor de digerat.
• Cartoful dulce este asemanator cu dovleacul la gust si poate fi introdus in alimentatia bebelusului daca gasiti bio. Daca nu, este mai bine sa il evitati si sa ii oferiti dovleac.(noi aici am facut rabat si i-am oferit si cartof dulce comercial).

Am continuat dupa 7,5 luni cu spanac, brocoli si conopida. Matildei daca i-as da ar manca numai brocoli.

• Conopida si broccoli sunt legume inrudite si asemanatoare ca gust. Cand sunt fierte devin usor dulci.
• Spanacul, de unii controversat, este o foarte buna sursa de fier, a fost foarte bine tolerat.

OUL! De la 7 luni am inceput sa-i dau Matildei ou. Primele portii au fost de 1/4. Atentie!!! doar GALBENUSUL! Albusul va fi introdus cu precautie dupa varsta de un an.

• Galbenusul este partea valoroasa a oului si asigura copilului grasimile necesare dezvoltarii creierului. Nu va feriti sa oferiti copilului galbenus de ou inca din primele zile de introducere a alimentelor solide. El poate sa digere foarte bine grasimile din galbenus, iar daca galbenusul provine de la un ou de calitate, va beneficia de DHA, un tip de acid gras Omega 3 absolut necesar dezvoltarii copiilor. Alege oua de tara sau bio. Ofera la inceput cate un sfert de ou si fa o zi – doua pauza. Apoi jumatate si mai departe, pana ajungi la un galbenus intreg. Poti oferi 2-3 galbenusuri pe saptamana. Citeste aici despre Omega 3 si importanta pentru sanatate.

De la 8 luni am inceput sa-i dau organe (ficat). Ficatul a fost "extras" din gainile noastre crescute la tara fara furaje si hormoni. Si ouale de mai sus sunt din aceeasi productie dor ca ne sunt oferite benevol de catre gaini, pentru ficat trebuie sa sacrificati pasarea (ca sa vezi ce chestie :)). Da, pentru a consuma carne si organe trebuie sa fie crescut un animal si apoi omorat. Asta e viata.

• Ficatul este un aliment controversat. Multi il considera toxic, impur, uzina de filtrat toxine si deseuri din organism. Ficatul este un aliment pretios. Bogat in fier si vitamina B12, el previne anemiile. Chiar si Gerson, un initiator al dietelor vegane, oferea ficat pacientilor sai. Noi consideram ficatul un aliment de neegalat atunci cand provine de la un animal hranit corect, asa cum sunt animalele de la tara, care pasc iarba, se misca liber, nu sunt ingrasate artificial si nu li se dau hormoni si tratamente agresive pentru ingrasare rapida, productie sporita de lapte, boli datorate conditiilor de crestere intensiva, etc. Oferiti bucatele mici de ficat sau pasta de ficat facuta in casa, chiar dupa introducerea primelor alimente. Daca nu aveti o sursa sigura din care sa cumparati ficatul, alegeti un ficat de oaie sau capra din comert si niciodata de pui.

De la 7-8 luni am inceput sa-i ofer branzica, iaurt si smantana.

Spun de la 7-8 luni pentru ca Matilda a refuzat iaurtul. Cel mai probabil o deranja textura, ii era scarba de orice aliment moale (ca doar e copilul meu, eu nu pot manca creme, sharlote, piftie sau orice alt fel de tremurici sau terci). Cum il simtea pe gat icnea si il scuipa. Pentru ca iaurtul este un aliment foarte important pentru sanatate nu am renuntat. I-am oferit Matildei timp de 2 luni (DOUA LUNI) in fiecare zi cate o lingurita de iaurt pana cand s-a hotarat ca e bun si ca-i place. Acum ar manca si 3 portii pe zi! Deci eu nu cred in "copilu meu nu mananca decat x sau nu mananca y". Cu rabdare si tenacitate o sa reusiti sa il convingeti sa manance ce trebuie. Evident nu as fi insistat daca era vorba despre un alt aliment neimportant sau pentru care aveam alternativa.

Atentie!!!!

NU obligati si nu fortati copilul sa manance ceva ce nu-i face placere. Renuntati pentru cateva zile sau o saptamana la acel aliment si apoi reveniti. Este posibil sa-l gasiti intr-o alta dispozitie. Daca refuza cu vehementa, vomita, scuipa, plange nu mai insistati un timp mai lung. Daca este un aliment important (cum era in cazul nostru iaurtul) isistati cu blandete si oferiti-i cantitati foarte mici sau un alt "soi" (de iaurt), daca este un aliment fara insemnatate (sa spunem dovlecel) sau aveti alternativa din aceeasi gama, renuntati la alimentul refuzat. Nu este sfarsitul lumii daca un copil nu mananca un anumit ceva, gasiti alternative sanatoase - nu cadeti in disperarea "aoleu copilul meu nu mananca si va muri de foame", din fericire nu este in Africa unde se moare real de foame. Copilul vostru are doar preferinte, in principal de textura si mai putin de gust, e si el un "fel" de om. Daca nu mananca brocoli nu inseamna ca alternativa sunt mezelurile! Copilul va avea zile si cand va refuza mancarea sau va manca foarte putin, nu intrati in panica, au si ei momente de scadere a apetitului sau pur si simplu ar vrea o zi doar de laptic ca "in vremurile bune". Daca perioada de lipsa a apetitului se prelungeste si copilul incepe sa scada in greutate consultati medicul!

Toate cele de mai sus au fost "home made" din lapte crud de capra. Laptele il cumparam eu si-l fierbeam acasa la temperatura joasa. Din pacate laptele "adevarat" este sezonier si dupa intrarea caprelor in pauza de lacatie a trebuit sa recurg la laptele bio de capra din comert. Spun din pacate pentru ca 1. este un lapte mort, UHT si 2. este produs cu ajutorul hormonilor care mentin lactatia tot timpul anului. Domnul Cristian Margarit vorbea despre "laptele praf" acum cativa ani buni, se pare ca abia acum a a juns un subiect la moda, e bine si acum.

De ce lapte de capra si nu de vaca? Laptele de capra este cel mai apropiat ca structura de cel uman si prin urmare mai potrivit consumului. Nu aduce cu el potentialele alergii provocate de laptele de vaca.

• Dupa ce bebelusul devine obisnuit cu gusturi noi, oferiti-i si iaurt gras sau smantana naturala fermentata. Pe legumele oferite puteti pune unt.

De la 8 luni am inceput sa ii fac supe de os si de carne.

Mare atentie!!!

NU le dati copiilor carne de pui din comert!!! Mai bine nu le mai dati deloc. Carnea de pasare din comert contine o cantitate mare de hormoni si antibiotice. Nu mai spunem de felul in care au fost hraniti si crescuti acei "pui". Consumul de carne de pui va bulversa pe termen lung sistemul endocrin (hormonal) al copilului! Se observa deja copii- atat baietei cat si fetite- cu "sani" (ginecomastie) si fetite care prezinta menstruatie la 8-9 ani. Prin oferirea de carne de pasare din comert le scadeti calitatea vietii si le SCURTATI viata! Acestea sunt informatii publice la care puteti avea acces oriunde, nu sunt informatii de "gherila" sau de contestat. Aceeasi grija trebuie avuta si in cazul carnii de vaca sau porc.

Daca un numar din ce in ce mai mare de oameni ar manifesta preocuparea pentru sursele de hrana sanatoasa are duce la cresterea productiei in acest sens iar produsele ar deveni mai usor de gasit.

• Supa de carne si os este un aliment traditional foarte sanatos. Puteti pasa cate putina carne si o putei oferi bebelusului impreuna cu supa. Alegeti gaina de tara, curcan si vita cu os. Cei care au inteles ca grasimile sanatoase sunt benefice copiilor, pot oferi si supe de oaie sau capra. Nu degresati excesiv supa.

Dupa varsta de 8 luni am inceput sa-i dau Matildei fructe: piersici, nectarine, pere, mango, gutui, prune, pepene galben, mar, kiwi, ananans, citrice, banane, fructe de padure, capsuni (dupa un an).

Probabil ca observati absenta cerealelor. Nu i-am dat niciodata: paine, biscuiti, pufuleti, cereale "pentru copii", paste fainoase. Dupa varsta de 10 luni am inceput sa-i dau (dar rar) mamaliga, orez salbatic, quinoa, orez alb.

Toate produsele oferite copilului meu provin din surse curate cunoscute (de la tara sau producatori de incredere) sau din surse bio (acolo unde nu am gasit alternativa). Nu i-am oferit nicioda produse animale din comert/industriale (carne, oua, laptele cu rezerva celui bio pe perioada de iarna). 

Concesii (au fost si din astea):

- fructele exotice pe perioada de iarna (mango, ananans, citrice, banane);

- fructele din import (dupa ce s-au terminat cele puse la congelator si pentru ca in comert nu gasim decat mere romanesti);

- legumele din import (in aceeasi situatie de mai sus);

- laptele bio de capra UHT (dupa ce au intrat caprele in pauza competitionala);

- iaurtul bio de vaca (cand nu am avut din ce sa-i fac eu acasa, mai ales in deplasari);

Dar cat ii dam de mancare copilului?

Mai multe ridicari din umeri drept raspuns la o intrebare nu am mai intalnit. Cand ne pregateam pentru diversificare am pus si intrebarea, normala zic eu, ok ii dau dar CAT ii dau? Medicul ei mi-a raspuns "veniti cu castronul si va arat asa in el cam pana pe unde". Vin cu toate? Pana pe unde ce aliment? ca au densitati diferite. Am intrebat si mame.... pai cam asa cam cat vrea sau 2 linguri sau 50 de gr....

Atunci am venit cu ideea de a ii da gustarile acelea, cateva lingurite, intre masa de la 16 si cea de la 20. Pe langa asta am imprumutat un cantar pentru a vedea cat suge ea la o masa, care este volumul pe care il primeste. Normal ca era vorba de un lichid cu un alt continut si alta densitate dar era orientativ. Atunci am avut surpriza sa vad ca Matilda mea sugea la mesele de zi 100 ml si la cele de seara 150-170 ml, cu muuuuuult sub ceea ce ar "trebui" sa manance un copil de 6 luni (mese de 200 ml lapte). Cam la jumatate. Asta era necesarul ei si cu acest aport avea un castig in greutate de aprox. 1 kg pe luna. Inca o data ni se confirma ca fiecare copil este unic si cu nevoi unice iar ca laptele de mama este cel putin la fel de satios si mai hranitor decat formula. Deci eu am inceput cu 2-3 lingurite pentru cam 10 zile, apoi i-am dat 50 gr de piure pentru inca 5 zile, si am crescut la 100 gr piure de legume cand i-am inlocuit o masa. Treptat am marit cantitatile in functie de cererea ei.

Matilda acum are urmatorul meniu (un exemplu - orele sunt cu aproximatie, copilul e un om nu o farmacie):

- ora 4 noaptea - lapte matern (dupa ce am scos alaptarile de zi - la 8 luni cand dieta ei devenise variata si completa- si mai ales dupa ce m-am intors la serviciu - la nici 11 luni :(- copilul meu a inceput sa se trezeasca noaptea pentru a-si completa norma de lapte zilnica sau pentru a ma vedea, nu se intampla mereu dar nici nu am incercat sa o descurajez);

- ora 7-8 dimineata - lapte matern, mai mult o gustarica inainte de a pleca eu la serviciu;

- ora 9,30-10 - 75-100 gr. branzica de capra facuta in casa, 100-150 gr. fructe crude mixte maruntie (nu pasate, facute "aschiute"), pana cand terminam pregatirea ii oferim si un fruct spre rontait;

- ora 13,30-14 - un fel de - carne in jur de 50-70 gr. curcan/vita;

                                        - sau peste in jur de 100 gr. de somon sau macrou;

                                        - sau un ou - in majoritatea cazurilor doar galbenusul;

                                        - sau ficat de vita/pasare -il fac sub forma de pate;

cu legume la cuptor (in vas special din ceramica cu capac) sau fierte;

                       - ciorba de vaca/curcan cu legume si (uneori) cu orez sau quinoa;

                       - "desert" iaurt simplu de capra.

mancare si ciorba le ofer foarte rar la aceeasi masa, in mod normal este un fel sau altul;

- ora 17-17,30 - o gustare din fructe sau legume crude - 100-150 gr. (eu nu i-am prelucrat termic niciodata fructele, nu le-am copt nu le-am fiert);

- ora 19 - masa in principal formata din lactate - branzica cas, branzica de casa, iaurt, branza cu smantana si mamaliga, orez cu lapte (foarte rar);

- ora 20,30- 21 - lapte matern zis si "tzitzi bun".

(dupa intarcare voi reechilibra consumul de produse lactate prin diminuarea lui).

Respectam regula celor 3 culori: verde, galben/portocaliu, rosu! In fiecare zi cel putin un aliment verde, unul galben/portocaliu si unul rosu.

In intervalul 11-13.30 are un somnic, de aproximativ o luna si-a scos somnul al doi-lea de la ora 16,30-17. Noaptea doarme aproximativ 10-11 ore cu o pauza de masa. In cazul in care nu-i trebuie masa de la ora 4 se trezeste in jur de 6,30, mananca, si doarme pana la 8. In situatia asta nu mai primeste laptele de la ora 8 si mananca direct gustarea de la ora 9,30 la care ii cresc cantitatea de branzica.

Nu i-am dat si nu ii dau niciun fel de dulciuri, produse indulcite cu zahar sau inlocuitori, iaurturi cu fructe din comert.

Bilantul sanatatii copilului la un an a indicat un copil foarte sanatos si fara carente de vitamine sau minerale.

Ii dau zilnic 2-4 picaturi de Vitamina D3 (in functie de sezon) dar nu pentru profilaxia rahitismului ci pentru intarirea imunitatii.

Nu i-am dat supliment de calciu.

Nu i-am dat supliment de fier (multi medici recomanda dupa ureche un supliment de fier pentru copiii care primesc numai lapte matern si dupa varsta de 6 luni, eu zic mai intai sa faceti un set de analize copilului si sa vedeti daca acesta sufera de o carenta de fier, fierul in exces este toxic pentru organism).

Nu administrati copiilor vitamine si mai ales minerale (vitaminele in exces in majoirtatea lor se elimina prin urina - mineralele nu au acest talent si pot deveni toxice pentru organsim) dupa ureche sau pentru ca asa face si mamica X sau pentru ca asta inseamna "sa fii o mama buna".

Un copil cu o dieta echilibrata si sanatoasa nu va avea nevoie de suplimente, in cazul in care copilul prezinta semne clinice confirmate prin analize ca ar avea carente diverse atunci respectati sfatul medicului.

Exemplul clasic: " Buna ziua doamna doctor, copilul meu a inceput sa transpire in special in zona capului. Ce sa fac?" - "Sigur are lipsa de calciu, sa-i dati calciu de x unitati pentru x zile si mai vorbim peste 3 saptamani".

Intre timp afara se incalziese si copilul transpira de CALD. Nu spun ca nu exista situatii reale de lipsa de calciu dar acestea trebuie confirmate prin consult si analize, nu prin autodiagnosticare sau consultatii la telefon.

Le puteti da copiilor un supliment cu enzime digestive sau cu bifido-bacterii. Ii va ajuta cu digestia si tranzitul intestinal. Exista suplimente care ajuta si cu digestia lactozei.

Acestia au fost primii pasi, schema detaliata o vedeti in tabelul de mai jos:

in cazul in care nu puteti vizualiza imaginea corect puteti descarca aici tabelul in format pdf. sau pe http://bebster.ro/articole/tabel-alimente-pentru-diversificare-pe-luni-in-functie-de-varsta

tot aici puteti citi mai multe despre alimentele sanatoase si puteti consulta retete pentru mancarici de pitici.

Voi reveni cu "retele" noastre de la inceputul diversificarii si de acum, modul de preparare, sfaturi de preparare.

Dati mancare sanatoasa copiilor vostri!

P.S. - am folosit link-uri cu recomandari si articole doar de pe cele doua siteuri http://www.cristianmargarit.ro/ si http://www.bebster.ro/ pentru ca in ei am incredere chiar si cu sanatatea/viata copilului meu, nu spun ca nu exista si alte surse poate la fel de documentate dar nu cunosc acele persoane in mod direct, nu le cunosc sursele de informare si nivelul de competenta,  nu pot garanta pentru bunele lor intentii si nu pot recomanda. Multumesc pentru intelegere!