Curs intensiv de facut bagaje

Oare exista asa ceva? Un loc unde sa inveti sa faci bagaje in mod eficient? Iar eu prin eficient inteleg: repede si mici. Am prieteni care calatoresc foarte light, asa. Trei chestii intr-o gentuta si gata. Mereu m-a fascinat treaba asta. Oare ce-si iau, nene, in gentutele alea? Si cum de le ajung… adica ei nu se schimba tot de 2 ori pe zi de chiloti? In ce dorm? Cu ce se spala? Cu ce se sterg? Si daca e frig? Si se duc doar cu incaltarile din picioare? Niste papuci? Sau niste incaltaminte pentru vreme opusa celei din momentul plecarii? Dar astia care mai au si copii? Ai lor nu se murdaresc? Nu se joaca? Carti, carticele, plastiline, minge, jucarii pentru nisip…? Haine de cald si de frig? De incaltat? Scutece/colac/olita? Ori ei au o geanta din aia magica- mica cat un portofel dar la nevoie scoti din ea si un tanc? Nu stiu… dar mie nu-mi iese! Nu-mi iese si pace!

Sambata ora 10. Primim un telefon: Noi la 12 putem sa trecem sa va luam si mergeti cu noi! Adica la tara. Am cinci zile libere – a se citi mi-am luat concediu pentru ca nu are cine sa stea cu Matilda- si in starea de nervi pe moate in care sunt, nu ma vad sa stau singura cu ea 24 din 24. Pentru ca nu vreau sa-mi rabufneasca nervii pe ea, mai ales ca se straduiesteeee. Asa ca as fi plecat la tara. Ma uitam de trenuri cand au sunat prietenii de familie. Prefer trenul din motiv de copil cu rau infernal de masina. Anul trecut ne-a adus un prieten si i-a “parfumat” Matilda masina cat sa nu-i mai trebuiasca. A si plecat in Canada intre timp- sper ca nu de frica Matildei, totusi J. Insa cu trenul avem mereu problema bagajelor. A se vedea mai sus. Asa ca am facut planul pentru masina. Nu-i dau sa manance, o tinem de vorba, daca e ceva pericol ne oprim. Pe autostrada ii e mai putin rau. Poate scapam. (optimismul asta ma incearca de fiecare data, macar atat!)

Deci, ora 10. Noi in pijamale- adica eu, ca ea sta la nudul gol ca ii e cald (?!). Amanadoua in nevoie de spalare pe cap- mai ales ea care avea si tarana in cap si cunoscatorii stiu cum face Matilda cand vrei sa o speli pe cap. Un mare morman de vase in chiuveta, si ele in mare nevoie sa fie spalate. Bagaje ioc. Nici nu stiam daca avem haine curate. Copilul intr-o dispozitie de “nuuu viaaau!”. Zic, nicio sansa! Lasa ca om veni cu trenul de la ora 14. Apoi, mi se pune pititcul! Ei na, eu sa nu pot?! Eu? La 11,55 eram gata cu bagajele la usa. Spalate, uscate, casa in ordine si… 3 genti. Trei! Plus laptopul, plus geanta mea de mana. Am vrut sa le desfac si sa mai scot. Ce sa scot? Ca nu-i nimic in plus? Ba chiar as mai baga! O geanta cu haine si prosoape. Una cu treburile Matildei de mancat care la tara nu se gasesc, plus medicamentele in caz de. Una mai mica in care am pus jucaricile pentru ca vremea se anunta nasoala si sa avem distractie la interior. Deci 3 genti. Nu mari, dar grele si totusi trei. Plus celelalte doua. Ma impodobesc cu ele ca un pom de Craciun ca sa mai am si o mana liberea si dau sa ies. Cand, imi vara fi-mea ceva intre picioare! Hmm… nu J. Imi vara TROTINETA! Cu speranta ca insotitorii nostri calatoresc “light” am iesti pe usa (cu greu ca si io lata si bagaje multe…).

Asa ca ne-am relocat la tara pentru restul vacantei. Pe drum atat a avut de povestit, deh- parteneri noi- incat nici nu am avut incidente nefericite. Ceea ce mi-a pus inima la loc in piept. Doamne ajuta sa fie si la intoarcere la fel! Ieri ne-a batut un vant de ne-a spulberat toate ideile din cap, dar e bine!

 

 La tara Mamaie ne astepta sa facem cozonacii- mare bucurie, mare.

 

 

 

Curte de alergat. Oameni de obosit. Figuri de facut.

 

Muuulte oua de mancat. Si umirea noastra ca-si mai amintea de acum un an cum a ciocnit ea “oaie de Pace”. Ceea ce a facut si anul asta. Si va uram si voua. Multa liniste, odihna si sa fiti fericiti!

 

P.S. si sa nu ma invidiati cand va spun ca acum scriu stand pe o buturuga sub nucul din curte... e singurul loc unde razbate semnanul! :)