Nici in cele mai frumoase vise nu credeam ca o sa sarbatorim si anul acesta Saptamana alaptarii ca mama si pui inca alaptat. A fost un drum minunat si ma simt recunoscatoare ca am putut sa-l parcurgem. Iti multumesc pentru acesti mai bine de doi ani de emotii, rabdare, vointa, incredere, daruire, magie, oboseala, sanatate, atasament, frumusete, zambete, timp, nopti, zile, in parc, in masina, pe strada, acasa, pe plaja, singure, cu familia, cu prietenii, cu oameni straini. Iti multumesc pentru doi ani si patru luni de iubire! Fara tine stiu ca nu as fi fost mama care sunt astazi!
Vroiam sa va povestesc mai multe, mai ales despre ce a insemnat acest nou an in experienta alaptarii, dar va fi timp si pentru asta. Acum m-am oprit la o singura fraza (multumesc Anamaria pentru ca mi-ai scos-o in cale). O fraza care cred ca spune tot, concentreaza tot si de fiecare data cand o citesc ma lasa fara cuvinte si fara nevoia de a spune mai mult. Sa privesc in ochii Matildei plini de minuni zi de zi, iar ea sa priveasca inapoi chipul meu....
Daca doriti si sa ne vedem in aceasta saptamana, pe 7 august de la ora 18 la invitatia dragei mele Mihaela Nita, ma gasiti la evenimentul dedicat alapatarii:
Tema acestui an, “Sprijinirea Alăptării: Aproape de Mame” subliniază importanţa suportului primit de mamele care alăptează din partea familiei, cadrelor medicale şi al societăţii.
Veniți pe 7 august 2013, de la ora 18:00, să sărbătorim împreună acest eveniment în cadrul Amfiteatrului Mare al Spitalului „Grigore Alexandrescu” din Bucureşti.
...
Vom avea alături de noi specialişti în alăptare, medici, psihologi, artişti, mame cu experienţe deosebite şi nu numai. Vă aşteptăm cu multe surprize şi premii!
ORGANIZATORI:
Eugenia Dobrescu, Managing Mother Mamagazin
Dr. Mihaela Niţă, medic pediatru SCUC "Grigore Alexandrescu", IBCLC, membru ILCA
SPONSORI:
Custom Paper Design, AQUA Carpatica, Medicover Romania
Parteneri media:
Omedia
Parteneri:
Asociația Franco-Română “BébéBienvenu”; Asociația ProMAMA– Institut și Centru de Alăptare; Bebelu.ro; Clinica de 07ALAPTARE; Ea și Ea Blog; Eu,părinte,ghemotoc; GoKID!; Ilio.ro; Mami; Mămica activă Blog; Mămica de azi; Maya.Store.ro; Perne de alăptat; SfatulMamicilor.ro; Urbankid.ro; www.melc-codobelc.ro.
Vroiam sa va povestesc mai multe, mai ales despre ce a insemnat acest nou an in experienta alaptarii, dar va fi timp si pentru asta. Acum m-am oprit la o singura fraza (multumesc Anamaria pentru ca mi-ai scos-o in cale). O fraza care cred ca spune tot, concentreaza tot si de fiecare data cand o citesc ma lasa fara cuvinte si fara nevoia de a spune mai mult. Sa privesc in ochii Matildei plini de minuni zi de zi, iar ea sa priveasca inapoi chipul meu....
"Life began with waking up and loving my mother's face".
George Eliot
Va invit si pe voi sa lasati un gand despre ce a insemnat sau inseamna alaptarea pentru voi. Despre cum a fost, despre ce ati fi vrut sa stiti, despre cum credeti ca va fi, despre ajutorul primit sau nu. Iar eu am un mic dar pentru curajul vostru de a vorbi, pe 8 august o sa tragem la sorti dintre toate comentariile si cea norocoasa va primi un cadou dulce pe tema alaptarii de la Prajiturele.
Tema acestui an, “Sprijinirea Alăptării: Aproape de Mame” subliniază importanţa suportului primit de mamele care alăptează din partea familiei, cadrelor medicale şi al societăţii.
Veniți pe 7 august 2013, de la ora 18:00, să sărbătorim împreună acest eveniment în cadrul Amfiteatrului Mare al Spitalului „Grigore Alexandrescu” din Bucureşti.
...
Vom avea alături de noi specialişti în alăptare, medici, psihologi, artişti, mame cu experienţe deosebite şi nu numai. Vă aşteptăm cu multe surprize şi premii!
ORGANIZATORI:
Eugenia Dobrescu, Managing Mother Mamagazin
Dr. Mihaela Niţă, medic pediatru SCUC "Grigore Alexandrescu", IBCLC, membru ILCA
SPONSORI:
Custom Paper Design, AQUA Carpatica, Medicover Romania
Parteneri media:
Omedia
Parteneri:
Asociația Franco-Română “BébéBienvenu”; Asociația ProMAMA– Institut și Centru de Alăptare; Bebelu.ro; Clinica de 07ALAPTARE; Ea și Ea Blog; Eu,părinte,ghemotoc; GoKID!; Ilio.ro; Mami; Mămica activă Blog; Mămica de azi; Maya.Store.ro; Perne de alăptat; SfatulMamicilor.ro; Urbankid.ro; www.melc-codobelc.ro.
Hai sa sparg eu gheata :) Ecuatia e urmatoarea: fetita de un an si 7 luni alaptata. Inca...acest cuvant de pe buzele tuturor. Imi vine sa strig "da, fratilor, inca!" Inceputul a fost un pic tulbure pana m-am prins eu cum stau treburile. Dar Lidia a fost din start hotarata sa suga (ii ziceam crocodilul la cat de tare tragea lapticul :D) si este hotarata, in continuare. Printre momentele cand imi vine sa ma opresc (dar stiu ca ar fi extrem de greu) sunt cele de bucurie si conectare cu ea. Si bineinteles somnicul. Atat la cel de dupa-amiaza cat si noaptea nu poate adormi fara titi. Inca nu stiu cum va reactiona cand ma voi intoarce la serviciu, nu vreau sa ma gandesc inca. Alaptarea e un amalgam de sentimente si senzatii dar peste toate e bucuria de a-i da ceva ce numai eu ii pot darui. Va fi difil sa compensez asta cand nu voi mai alapta, stiu de pe acum. Si sper ca lucrurile sa se aseze usor usor si sa nu simtim lipsa nici una dintre noi. Dar pana atunci, traiasca lapticul de mama, traiasca Saptamana Internationala a Alaptarii! :)
RăspundețiȘtergereInainte sa nasc credeam ca am citit mult si chiar citisem despre nastere, despre ingrijire copil, despre viata de dupa ce ai dat viata. DAR, nu citisem mai nimic despre alaptare. Mi se parea atat de natural, firesc procesul incat nici nu mi-am pus problema ca nu ma voi descurca. Vroiam ce-i mai bun pentru puiul meu asa ca eram hotarata sa alaptez. Dar, lucrurile nu au stat deloc asa. Am avut un start bun in maternitate. Desi asistentele ii dadeau lapte praf niciodata nu mi-a refuzat pitica sanul in 2 zile cat am stat in spital. Acasa insa am facut furia laptelui si neputand prinde bine sanul, pitica plangea nervoasa de foame. Am avut doua saptamani groaznice in care ma mulgeam non stop- refuzam cu incapatanare sa ii dau lapte praf. Nu m-a sustinut nimeni :(, toti-mama, sot, soacra, ...imi spuneau sa ii dau lapte praf ca nu am lapte (sanii imi curgeau de aveam dira dupa mine) sau ca nu e bun. Dar eu cazusem in talibanismul alaptarii, cum ii zice o persoana draga mie, ma uitam in ochii puiului meu, ii simteam caldura cand se cuibarea in bratele mele, cu nasul lipit de pielea mea, parca cautand sa respire prin mine si imi ziceam ca e musai sa suga. Si minunea s-a produs in a treia saptamana de viata a ei - dupa un somn pe burta mea, mi-a zambit si a luat sanul. Am avut un sentiment divin, am iubit-o nespus de mult si i-am promis ca voi lupta cu toti si toate ca ei sa ii fie bine. Si asta fac acum cand trebuie sa incep serviciul si toata lumea e convinsa ca trec la lapte praf ca nu o sa mai am lapte. Nu o sa fie asa, laptele nu dispare de pe o zi pe alta, cat timp exista cerere va fi si oferta, sunt atatea mamici care o demonstreaza. Noi vom continua deci cata vreme ne vom simti bine amandoua, asa cum ne simtim acum cand ne pierdem una in ochii celeilalte si ne spunem 'te iubesc, puiule', 'te iubesc, mama'. Eu prin cuvinte, ea prin zambete si priviri.
RăspundețiȘtergereEu cred ca sunt o fericita...inainte sa nasc eram ferm convinsa ca nu o sa alaptez, nu am stiut nimic despre asta, in schimb mi-am cumparat lapte praf si biberoane, dar nu a fost nevoie decat ocazional cand plecam de langa pitica, am alaptat din prima zi, asistentele m-au incurajat sa alaptez si sa nu ii mai dau supliment, acasa am ajut ceva probleme (ragade si furia laptelui) dar au trecut relativ usor.Chiar daca eu nu stiam nimic a stiut ea si dupa ce m-am informat putin m-am calmat si i-am dat sa suga cat si cum a vrut. Sa mai spun ca de 2 luni dormea aproape toata seara, ea si-a facut programul...ca ulterior si l-a "stricat'" din cauza dintilor e o alta problema. Pe scurt eu am avut o experienta extraordinar de frumoasa legata de alaptat, ne-a unit asa cum nu ar fi facut-o nimic pe luna asta, o poveste frumoasa care a durat pana la 1 an si 5 luni cand am hotarat eu ca este de ajuns, iar ea a acceptat surprinzator de bine acest lucru. Felicitari mamicilor care au luptat pt acest lucru si nu au renuntat chiar daca cei din jurul lor nu le-au sustinut. Nu e nimic mai frumos pe lumea decat sa iti vezi puiul la san.
RăspundețiȘtergereRodica
doi ani, o luna si 10 zile. De atata vreme alaptez, de atata vreme piticul se bucura de ce-i mai bun. Cu sustinerea totala a sotului, partiala a bunicilor si spre groaza si oroarea celorlalti (care insa ne lasa rece). De duminica suntem internati cu rotavirus si un singur medic a spus: bravo, mergeti mai departe. Restul, desi tineri se/ne intreaba mirati pana cand. Pai pana spune copilul gata, nu asa este firesc?
RăspundețiȘtergereFelicitari Cristina pentru ca asculti de copilul tau ;) !
ȘtergereEu una am avut o sarcina dificila (stat in casa de la 3 luni cu contractii, amniocenteza etc.etc.) si alaptarea nu a fost nici ea mai usoara. Initial nu am avut mai deloc lapte, apoi am facut de mai multe ori mastita si am ajuns la spital cu canale infundate. Fetita mea s-a nascut cu o malformatie cardiaca si probabil din acest motiv pana pe la 4 luni nu a vrut/putut sa suga la san, asa ca a trebuit sa ma mulg si sa ii dau laptele meu la biberon. Chiar si asa, m-am incapatanat sa nu renunt si declar cu mana pe inima ca nu regret tot chinul prin care am trecut, pentru ca experienta alaptarii a fost si este in continuare una din cele mai frumoase senzatii ever, pe langa efectele benefice pentru bebelus.
RăspundețiȘtergereCe ma bucur ca nu ai renuntat ! Ai luptat sa ii dai copilului tau ce-i mai bun pentru el ! Ma inclin in fata mamicilor ca tine, Luminita !
ȘtergereMi-am dorti mult să nasc natural. Nu s-a putut. Dar mi-am dorit și mai mult să alăptez și, mulțumesc Domnului, am reușit. Am avut în minte beneficiile aduse de alăptare bebelușului meu, iar procesul în sine mi-a adus atâta bucurie. Bagajul emoțional adus de alăptare e imens și atât de vast ca și gamă de trăiri. E cel mai frumos lucru din lume! Și cea mai scumpă amintire! Sper să reușesc să-mi alăptez copilul măcar până la 2 ani cu toate că suntem în prag de diversificare și am emoții mari din cauza aceasta. Dar voi face tot ce-mi stă în putință ca alăptarea să dureze cât mai mult.
RăspundețiȘtergereMi-aș dori ca toate maternitățile să ofere mamelor suportul și ajutorul pe care eu l-am primit la naștere pentru ca toate femeile să poată alăpta. La fel de mult îmi doresc ca nou născuții să fie lăsați cu mamele imediat după naștere. Așa și alăptarea ar fi mai ușoară, iar experiența nașterii ar fi completă.
Dragele mele va multumesc mult pentru mesaje, din pacate ne-a facut blogger iar figura si comentariile din primele doua zile s-au pierdut, nici macar eu nu am putut comenta. Asa ca o sa tragem la sorti dintre voi si sa vedeeem la cine merg deliciosii... nr. 4 Cristina!
RăspundețiȘtergerece surpriza frumoasa, multumesc mult, abia astept sa gust deliciosii!
RăspundețiȘtergere