luni, 18 martie 2013

Cum dezvatam copilul de suzeta

Pe numele ei de cod Ciuzi- roz, fluorescenta, cu vrabiute, cu vacute, Nuk, Avent, Tommee Tippee, ect. Prietenia cu Ciuzi s-a instalat greu. Prima data li s-a facut cunostinta pe la venerabila varsta de o luna a stimatului bebelus. Bebelus care isi stabilise programul de masa fix in mijlocul perioadei de veghe, nici cand se trezea, nici cand se culca. Si, ca un bebelus care se respecta, incepuse sa stea cu ochii zgaiti pe pereti perioade mai lungi de timp si nu prea ii mai ardea de dormit. Apoi devenea cam obosita si adormea si mai greu. Mama, ca orice mama care nu se "respecta", crestea singura acest bebelus si trebuia sa gaseasca, undeva in cele 24 de ore, si niste timp pentru intretinut casa si masa si igiena corporala. Deci avea nevoie de "un ceva" care sa ajute la culcatul si la ocuparea timpului bebelusului cat avea ea treaba. Cum mainile inca nu nimereau eficient in gura, mama s-a gandit ca ar fi buna o suzeta. Zis si facut. Ales frumoase suzete, din mai multe materiale, texturi si forme. Bebelusul a votat intr-un final pentru Nuk ortodontica. Initial, mama, isi propusese sa incerce varianta fara suzeta, spera ca bebelusul sa nimereasca sa-si suga degetul. Stia despre toate recomandarile anti-suzeta. Bebelusul era unul alaptat, spera ca acesta sa adoarma la san. Dar bebelusul a crescut si a avut alte planuri. Cu degetul a cochetat pentru scurt timp pe la 3 luni. Dar nu l-a pasionat. Asa ca mama a recurs la suzeta. Ii oferea cele cateva minute extra pe zi. Un compromis.

Partea cu alesul suzetei a fost usoara, acum urma partea cu: "Cum facem sa stea suzeta mufata?!". Copilul nu stia sa o tina in gura, nu o sugea, suzeta tot pica, copil atipit se trezea si relua ciclul de adormire. Mai mult timp pierdut. Atunci mama si-a amintit cum asistentele "inteligente" protapeau in guri de nounascuti tetine infundate cu tifon. Le puneau o paturica facuta sul in fata si propteau suzeta. Cum schema asta i se parea foarte periculoasa, ca nu stii cum se intoarce bebeliciul cu moaca in patura si Doamne fereste, a ales un fesulet mic facut sul. Asa suzeta statea acolo pentru 5 minute cat adormea bebelusul. Imprietenirea a durat mult si a fost incompleta pana pe la 9 luni. Atunci, bebelusul aflat in crizele existentiale specifice varstei si intr-o eruptie exploziva de dinti, si-a dat seama ca treaba asta din silicon e buna pe post de jucarie pentru dentitie. Ca tot e acolo in gura, deci ar putea sa roada la ea. Atunci s-a produs si marea indragostire, iar Ciuzi a devenit best friend (for life). Si ca aceasta gasca sa fie completa a aparut si Hiporiciu- o paturica de alin.



Initial, suzeta era doar pentru adormit. Apoi a venit era bonei, bona care nu stie cum sa puna problema ca sa-i refuze copilului ceva. Si daca nu stii cum sa-i refuzi, pentru ca "nu" simplu nu functioneaza, copilul ti se suie in cap- urgent. Asa ca tot impingea granitele, si le impingea pana cand facea numai ce vroia. Una dintre aceste dorinte era sa stea toata ziua cu suzeta in bot. Atasamentul crescand incepea si sa protesteze atunci cand ii luai suzeta. Ba chiar sa faca crize de plans pentru stimata suzeta si pentru Hiporici. Incepea sa-i altereze programul de masa, pofta de mancare, comunicarea si manifestarea sentimentelor. Lua si suzeta si ne ignora. Devenea o problema, nu mai stiai daca are o neliniste, daca are nevoie de alinare, comfort sau pur si simplu are chef sa roada la suzete. Cum copilul din poveste este unul foarte incapatanat si hotarat, orice vrei sa-l convingi sa faca, trebuie abordat cu maxima intelepciune si rabdare. Interdictiile de genul "faci asa ca asa vreau eu" nu or sa functioneze in veci, ba din contra. Vrei sa faca ceva in mod obsesivo-repetitiv zi lumina? Spune-i cu "nu". Deci repara, bai mama, in weekenduri tot ce strica bona in cursul saptamanii. Educa in acelasi timp si bona, ca Sisif saracu' a fost unu, iar tu nu ai timp sa rescrii mituri.

Treptat, pentru ca i se explica si este rugat, copilul incepe sa se desprinda de suzeta si sa o lase in pat, acolo unde-i era locul. Rar o mai folosea peste zi. Lucrurile culmineaza joi, 14 martie, cand mama ii spune copilului: "Mai, mami, tu esti mare, doar bebelusii folosesc suzeta." I se mai spusese, dar fara ecou. Copilul sta pe ganduri si duce suzeta si Hiporiciul in pat. Vine ora pentru somnul de pranz si copilul nu primeste suzeta. O scoate din gura si o asezeaza sub paturica. Bona in stupoare maxima. Copilul se trezeste suparat din somn, plange. Bona incearca sa il linisteasca cu suzeta. Copilul refuza. I se ofera o alta suzeta, si alta, si alta. Inca una noua. Intervine si bunica. Niciuna nu este buna. Mai plange si se culca la loc. Bona ii prezinta foarte ingrijorata mamei situatia. A plans copilul. Copilul mai plange uneori, se trezeste si plange. I-am zis sa o lase in pace, doar sa o tina in brate si sa astepte sa se linisteasca. Vine seara. Copilul este alaptat apoi i se citeste o poveste. I se canta un cantecel. Suzeta este tot sub paturica. Copilul este intrebat daca vrea suzi, spune ca nu. Se culca. Au trecut de atunci patru zile, suzeta someaza la locul ei. Paradoxal copilul doarme mult mai bine. Mama si-a petrecut primele 3 nopti de somn din ultimii doi ani si jumatate. Prima trezire pentru alaptat se intampla pe la 5,30-6,30 dimineata, este si ultima. Inainte copilul se trezea din 3 in 3 ore.

Copilul a trecut intr-o noua faza, s-a intamplat atunci cand a vrut si a simtit el. Copilul nu trebuie fortat, trebuie ascultat si tratat cu dragoste si rabdare. Mama asa a crezut mereu, inca de cand era insarcinata. Acesta a fost motto-ul ei. "Am incredere in copilul meu, el stie cel mai bine". Copilul stie cand sa se nasca, cum sa se nasca, cand sa doarma, cand sa manance, ce-i face bine si ce nu, cand vrea sa nu mai suga noaptea, cand vrea sa se intarce, cand vrea sa renunte la suzeta/deget/paturica/jucarie. Copilul trebuie ascultat si respectat. Rezultatul? Un copil extrem de linistit si de echilibrat, un copil intelegator, cooperant. Un copil cu o personalitate infloritoare, cu pareri si idei, cu initiativa. Un copil care este el, nu ceea ce mama lui si-ar fi dorit sa fie. Mama? Da, mama face un efort, este foarte greu sa nu dormi cu anii, sa iti calci pe tot ceea ce ai fost invatat sa faci, sa te scuturi de modelul social sau parintesc, sa reformulezi conceptul de educatie, sa nu te simti rusinat cand al tau copil nu sta "cuminte" pe scaun, dar mama crede ca acest efort merita. Copilul si mama au crescut.


Ce a gasit mama astazi in geanta ei?




Cum dezvatam copilul de suzeta? Il lasam sa renunte singur atunci cand va fi pregatit.

* Nu recomand folosirea suzetelor. Favorizeaza dezvoltarea comportamentelor de control. Ii ofera copilului o falsa alinare. Favorizeaza aparitia cariilor. Peste o anumita varsta devin un factor te stres pentru parinte, iar acesta se rasfrange si asupra copilului.

15 comentarii:

  1. Si ce parere ai despre suptul degetului? Al meu baietel are aproape 5 luni si de vreo luna isi suge degetul...nu stiu ce sa fac, pe de o parte imi convine caci adoarme singur, dar ma gandesc sa nu-i deformeze dintii si cum o sa-l dezvat si pe de alta parte as vrea sa-i dau suzeta...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pai... eu as fi preferat sa suga degetul pentru ca: ar fi fost un lucru natural,l-ar fi supt doar atunci cand simtea ea nevoia de linistire, nu ar fi fost ceva impus cum este suzeta. Este mai igienic decat suzeta, nu altereaza suptul la san, nu favorizeaza aparitia cariilor, nu costa nimic, nu se degradeaza, etc. Lista ar putea continua. Cat despre dinti. Suptul degetului nu deformeaza dintii. Este o simpla coincidenta intre dentitia stramba si faptul ca un copil a supt degetul. Eu vorbesc din experienta personala, am supt degetul pana hat, mare. Imi amintesc foarte bine tehnica, nu impingeam cu degetul in dinti, nu aveam cum sa stramb dintii. Deci, as opta pentru deget.

      Ștergere
  2. Of, pe de alta parte: cine si cand a inventat suzeta? Tot mai des aud copii care au renuntat din cauza unor forte exterioare care au venit si au luat suzeta. Ce si-or imagina saracutii?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Monica, sa vezi si sa nu crezi :)) http://en.wikipedia.org/wiki/Pacifier

      Ștergere
    2. Eu nu cred in asta cu a venit lupu din padure si a furat x sau y. Copilul e mult prea destept ca sa creada asa ceva, chiar daca pare pacalit, nu faci altceva decat sa-ti pierzi credibilitatea.

      Fi-mea a pus ea suzetele la mine in geanta. Are obiceiul asta, cand nu-i mai trebuie ceva vara prin gentile mele. Nu=ti zic, ditamai doamna, ca mai scap de prin geanta in locuri publice. Cum ar fi batista sugarului, cine nu stie ce-i aia iti dai seama la ce-si imagina ca folosesc eu tubusoare si futunase. :))

      Ștergere
    3. nu lupul cel rau: a venit varsta de doi ani, a venit gradinita (nepotelul meu de doi ani a inceput sa o foloseasca atunci cand i s-a spus ca nu va fi primit cu scutece la gradinita!) sigur psihologii stiu mecanismele oneste. Eu am supt degetul, ha! Se vede si pe dinti (nu rau) si pe deget :D dusa la dentist ca sa ma instiinteze ca va fi greu pentru mine l-am privit (3 ani, da?) in ochi si i-am zis ca nu sug degetul ci suflu, si am exemplificat cu gest artistic.

      Ștergere
    4. Eu i-am reoferit-o la fiecare somn pentru ca nu vreau sa sufere de despartirea asta brusca, dar e foarte hotarata ca nu mai verea.

      Si la mine degetul este cel care ar da de gol cei 10 ani de supt. Dar eu am fost un caz extrem, era un mecanism inconstient. Nu sugeam degetul ziua, numai in somn. Dar orice copil care renunta inainte de 3 ani nu va ramane cu urme nici la degetel.

      Ștergere
    5. Pardon, in povestioara despre nepotelul meu vorbam despre olita. Altfel nu se explica de ce vorbesc despre un substantiv feminin:) el a renuntat la suzeta pentru ca isi petrecea zilele la bunica si o data i-o uitasera, a dormit de dupa-amiaza fara, intors acasa nu mai era suzeta si o fi uitat saracutul. Dar avea putin peste un an.
      Eu am terminat de supt degetul cand am vazut cum o certau pe verisoara mea ai ei (avea acelasi obicei)

      Ștergere
  3. Degetul nu e mai periculos? Cunosc cazuri de copii cu dentitia deformata de prea mult supt degetul. Fiica mea (4 luni) nu a acceptat suzeta din prima, dar pe la o luna, din cauza colicilor, in disperare de cauza am incercat din nou si a luat.o. De atunci o folosesc cind plinge, pentru a o calma, daca altceva nu functioneaza. Nici eu nu sint pro, si incerc in primul rind sa o calmez fara. Acum e la faza cind isi indeasa pumnii si degetelele in gura si nu stiu ce e mai ok, sa o las sa faca asta sau sa ii dau suzeta.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Copilasii respectivi ar fi avut oricum dintii strambi, asezarea lor este genetica. Ca sa strambi radacina unui dinte trebuie sa ii aplici o lovitura foarte serioasa si nici atunci nu se intampla haosul pe care-l vedem in gurile unora. Distributia radacinilor in alveole este data de cand ne apar mugurasii, adica prin lunile 3-4 de sarcina. De obicei dintii strambi sunt dati de o neconcordanta intre maxilar si dinti, maxilarul mostenit de la un parinte si dentitia de la altul sau de o mostenire genetica completa.

      Eu am supt degetul, si nu un an, doi, trei. Am supt degetul noaptea cred ca si dupa 10 ani. Au incercat ai mei si imposibilul sa ma dezvete,evident ca nimic nu a functionat. Nevoia mea de afectiune nu era satisfacuta pe deplin, aveam nevoie de o sursa de confort. La varsta mai mare se intampla sa mai sug degetul in somn, inconstient, daca ceva ma supara. Cand am crescut si am invatat sa fac fata altfel perioadelor de stres, a disparut si suptul. Am toti dintii absolut drepti, nu am bot, nu am dintii deranjati. Si daca nici eu nu am supt degetul,atunci nu stiu cine l-a mai supt :)). Ai mai mari sanse sa strambi degetul prin supt decat dintii. Este doar un mit, o simpla coincidenta.

      Din contra, se pare ca suzetele afecteaza bolta palatina din cauza presiunii nenaturale care se formeaza in timpul suptului. Mai ales ca sunt introduse mult inainte,chiar de la nastere, degetul l-ar putea suge eficient abia duap 3-4 luni, cand oasele sunt mai tari. In caz ca se alege suzeta ar trebui sa fie una de calitate, ortodontica si cu sistem anti-vid.

      Ștergere
  4. Baietii mei nu au acceptat suzeta. Deloc, desi ar fi fost momente cand mi-ar fi prins mie bine sa mozoleasca si ei suzeta. Au supt pumni, degetele, jucarii, etc. Si au depasit momentul cu gratie, fara repercursiuni.

    RăspundețiȘtergere
  5. La cit timp a luat Matilda paturica de alint? Eu ezit sa i-o dau, nu m-as simti confortabil sa stiu ca molfaie pe ea.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Paturica a fost cu ea in patut inca se la nastere, a fost set cu perna de dormit pe o parte. Nu o molfaia :)) o tinea in brate sau o trecea printre degetele ca pe matanii. Dupa un an a fost amorezata de ea.Se pare ca paturica si suzeta erau precum tigarea si cafeaua, a renuntat si la ea cand a concediat suzeta.

      Ștergere
  6. OK cu ce spui tu; dar pana la ce varsta asteptam sa fie pregatit?
    Mama mea a avut aceeasi teorie cu biberonul, si eu am supt pana am mers la scoala. Si pana la urma tot acolo s-a ajuns, l-a spart o forta exterioara :-) si gataaaa...

    RăspundețiȘtergere
  7. Becca a avut suzeta pina pe la 2 ani si ceva, toata lumea sa freca la cap ca e mare,ca s-o scap de suzeta...io am lasat-o in pace ,sa fie pregatita sa renunte la ea; a renuntat cu greu ,dar in final a renuntat ( cu putin ajutor din partea mea...).
    Mark n-a acceptat suzeta deloc, isi suge degetul. Nu-l suge decit cind e obosit sau suparat, in rest n-are treaba. Chiar zilele trecute mi-a zis cineva ,ca ce o sa fac, ca suzeta i-o pot lua, dar degetul nu. Si i-am zis,ca nu-mi pasa, o sa renunte el singur cind creste,ca doara n-o ajunge la 25 de ani sa-si suga degetul.

    RăspundețiȘtergere