Cursul, banca si macaronsii

Ieri mi-am petrecut 5 ore intr-o banca. N-am jefuit-o. A fost invers si cu acordul meu. Ieri la ora 12,30 trebuia sa ma prezint la bcr-ul care este ca sa facem contractul de imprumut si sa stabilim alte detalii pana la ora 13,30 cand trebuia sa vina notarul. Si vanzatorul de vechi apartament, al lor, si de nou apartament, al nostru. Booon. Ma duc ca o floricica si cu o floricica, pentru ca sunt fata salon si nu ma invat minte sa nu mai fiu, iau doua buschete de flori. Unul pentru notarita simpatica si frumoasa ca o papusa de portelan si celalalt pentru responsabila de contract din partea bancii. In banca ma astepta borkerul de credite- nu-tocmai-genul-meu-preferat-de-om. Intru zambind, imi piere zambetul. Si din nefericire sunt intr-o perioada in care m-am cam saturat sa-mi strice diversi zen-ul. Fata noastra nu-i, a avut o sedinta "spontana" si nu-i, si nici nu vine. Pai cum vine asta? Noi azi avem vanzarea! Si daca avem ce? Ne preia din zbor o alta angajata care nu era in tema ca, na, ea se ocupa de alte trebsoare pe acolo. Ne preia vorba vine, ca deja era aproape 13 ceasu si notarita astepta si ea un curs valutar pentru contract. Astepta degeaba.

 

Se face ora 13,30 si se aduna toata lumea- eu, mama, prietenul M., notarita, vanzatorii. Noi eram in faza de silabisit contractul de credit si impotmoliti complet in curs. Caaaci pretul casei este in euro- ca femeia da euro mai departe si vrea mai multi euro, just- creditul meu este in lei. Parte din bani se platesc in lei, parte in euro. Eh si acum vine absurdul valutar: daca nu ai contractul semnat nu se face tragerea creditului. Pana nu se face tragerea creditului nu stii la ce curs se face schimbul. Paaana cand nu stii cursul nu poti semna contractul pentru ca nu ai cum sa echivalezi sumele. Super! Surpriza emisiunii vine atunci cand vezi ca de fapt creditul a fost aprobat in lei echivalent euro dar la cursul de acum 2 luni cand ai depus mataluta cererea. Nu din ziua aprobarii, cum ar fi cel putin firesc. Termenul maxim de valabilitate al unei cereri este de 90 de zile, in atatea zile cursul poate sa ia razna, si a luat-o. Iar daca domnia sa cursul scade si ai putea de leii aia sa cumperi mai multi euro nu-i nicio problema ca banca iti ia leii inapoi, nu cumva sa te destrabalezi pe banii lor si sa-ti cumperi si-un pres la usa. De fapt banii tai pe care-i dai dublu inapoi. Daca domnia sa cursul creeeste, ceea ce a si facut, atunci pe leii aprobati cumperi mai putini euro. Ceea ce afli acolo, cand tu esti cu o cutie de pantofi de copil plina cu bani in geanta- ca tre sa-i dai vanzatorului cashu- dar te astepti ca pe banii de la banca o sa cumperi atatia euro cati mai ai nevoie. Dar NU. Pe banii de la banca cumperi cu vreo mie de euro mai putin pentru ca din 1 august pana 23 septembrie cursul de vanzare euro al bancii a ajuns de la 4,42 lei la 4,53 lei. Si ia de inmulteste diferenta asta cu 50.000 si iti da o mare virgula.

 

Si acum pe cine sa iei la intrebari? Ca daca ai fi stiut ai fi trantit frumoasa cerere intr-o zi cand era cursul in tavan, nu? Nu mai spun ca preaprobarea financiara era pentru o suma aproape dubla, deci nu asta era problema. Pe reprezentanta bancii care nu-i, pe brokerul de credite care a omis sa-ti spuna sau pe taraganarile si amanarile de aprobare datoarate unui document refacut de 3 ori. Hmmm, pe cine? Pe mine ca nu am stabilit pret in lei? Pe vanzatoare care tine la orice sfant si se face ca uita ca are si un agent imobiliar de platit? Nu ai pe cine, asa ca turcul plateste. Ma intitulez turcul. Depasesc momentul. Aia care nu-l depasesc ies la o tigara afara. Ok. Si acum ce facem? Ce curs punem in contract? Vreo 11.000 de euro plecau in lei, pentru leii astia imi trebuia un curs. Daca punem cursul de vanzare al bancii ieseam si mai in pierdere. Daca punem cursul de cumparare al bancii, curs pe care l-ar fi primit daca eu dadeam numai euro si vanzatorul trebuia sa cumpere lei, iese el in pierdere. Ceea ce mi se pare mai corect. Vrei euro, na de schimba. Dar cum mama m-a facut pui de roman, nu de jidan, am zis sa fie la mijloc si intr-un final s-a stabilit la cursul BNR. Faptul ca eu nu o sa schimb in veci suma ramasa la cursul BNR e alta poveste, eu o sa schimb la un curs al bancii din ziua cu pricina. Drept pentru care ne rugam la toti sfintii sa scada cursul euro. Deci care ai miliardele de euro de vanzare sari cu ele in piata sa tragi cursul in jos. Avem timp pana vineri. "Nasul" meu finantist imi spune ca ziua perfecta va fi joi. Acum sa vedem... Orice 0,01 te trage in sus sau in jos cu sume cu doi de zero.  Chiar cu trei. Mna, eu sper.

 

Pana atunci sunt un fel de semiproprietar. Am contract pe numele meu, dar pana cand nu se face intabularea am doar contract. Pana nu se face intabularea nu pleaca banii spre fostul proprietar si, logic, nu pleaca nici proprietarul din casa. Deci iar sper. Si mai sper sa fim mutate in casuta noua pana la 1 decembrie ca sa putem avea Sarbatori de iarna linistite, cu brad si mere coapte.  Va asteptam pe la noi!

 

Multumiri speciale prietenului M. care in ultimul an de cand ne cunoastem mi-a devenit cel mai bun prieten pe care l-am avut in astia 33 de ani de viata. Multumesc pentru timpul, drumurile si nervii consumati in cele 20-si-nu-mai-stiu-cate vizionari de apartamente. Pentru intermedierea cumpararii cu acesti proprietari pe care adesea imi venea sa-i strang de gat. Si pentru tot ce faci tu pentru noi.

 

Multumesc Mama(ia) pentru ajutor si pentru drumul facut cu noaptea in cap pentru a sta apoi

 5 ore la banca. Te iubim!

 

Noi am sarbatorit cu niste zahar ca sa isi revina glicemia, poftiti un macaron :)