Suntem in cautari asidue pentru un apartament mai mare. Vizitam, vizitam, vizitam. La plural pentru ca istoria asta se intampla dupa ora 6 seara si Matilda ma insoteste. - Multumim Mihai pentru ca ne suporti!. Pentru ca imi doresc un apartament tot in zona in care locuim, intr-un perimetru destul de mic, ne invartim intre Tohani, Viorele, Blade, Pisc, Trestiane, Caramidari, Clopotari :)). Nume inspirate, nu gluma. Inca o data vad asemanarea izbitoare intre matrimoniale, turism si imobiliare. Punem pozele alea mai frumoase, din unghiul mai avantajos, tragem o spoiala, apoi ridicam pretentiile cat mai sus si asteptam sa vina Fat Frumos. Cam asa si cu imobiliarele, cerem cerul si pamantul pentru niste apartamente in care ultima data s-a facut curat in urma cu 10 ani (cand l-au cumparat, probabil). Mi-e imposibil sa inteleg cum pot unii oameni sa traiasca asa, cum mi-ar fi imposibil sa cumpar o casa in care au trait niste oameni atat de dizarmoniosi incat sa locuiasca intre gramezi de mizerie. Am gasit si vreo doua in care m-am simtit ca acasa, culmea, cele mai cocotate. Eu si cocotatele. Eu nu ma uit pe geam nici de la etajul sase.... la 10 probabil ca nu as iesi nici pe balcon. Preferatul meu este "la grec"- proprietarul este un grec, are trei copii frumosi si o sotie clada. Genul ala de om cu ochii senini, imi plac foarte mult si ei si apartamentul. Insa este la etajul 10, esti deasupra lumii, privelistea iti taie respiratia. Vezi pe geam jumatate din oras. Mai imi place un altul la parter care are cea mai frumoasa mobila de bucatarie posibila, renovat si mobilat frumos, si il vand cu totul. Uoooof- cum ar zice Matilda. Mai cautam, ne mai tinem respiratia, mai calculam, mai vedem. Pana atunci fac planul (ca tiganul) cu bucatarii albe si dormitoare turquoise.
Intre timp ne-a mai vizitat si una bucata boala dubioasa- se pare ca a fost herpangina. Dar prea am scapat usor pentru a fi asta. Poate si pentru ca anul trecut, fix in aceeasi perioada, Matilda a facut Boala mana, picior, gura. Boli surori, acelasi virus. Din senin m-am trezit cu ea arzand ca focul, 40 temperatura. Abia se culcase si am auzit-o ca respira precipitat, am crezut ca viseaza urat si am pus mana pe ea ca sa stie ca sunt acolo. Cand am atins-o era fierbinte. Si la picioare, ceea ce inseamna ca a trecut deja de 39. Am trezit-o si a devenit usor lucida, imi era teama de un nou episod ca in primavara cand nu se mai trezea din somn din cauza febrei. I-am dat Panadol si intr-o ora jumatate nu mai avea nimic. Nici nu i-a mai revenit febra. I-am dat la recomandarea medicului inca doua zile Panadol la 8 ore. Mi-am amintit si ca de doua zile imi tot spunea ca are "par in gura", dadea cu limba pe cerul gurii dar nu ma lasa sa vad ce are acolo. In ziua cu febra ne-a zis ca a fost mancarea fierbinte, dar stiam sigur ca nu a fost. Probabil ca era senzatia de arsura din cauza pustulelor. Doua zile nu a mancat mai nimic solid. Acum recupereaza. Daca a fost herpangina, cum a spus medicul, am scapat foarte usor. In cele doua zile de "greva" a supt de zor. Episoadele de boala sunt momentele cand iti strangi singur mana si te feliciti pentru efortul alaptarii prelungite si pentru faptul ca dormi cu cel mic. Daca nu as fi fost langa ea nu as fi sesizat in timp util febra foarte mare. Ea nici acum si nici in primavra nu s-a trezit din somn cand a facut febra. Multi copii nu se trezesc si ajung la complicatiile febrei mari prelungite. Deci un beneficiu real, obiectiv si clar al dormitului impreuna este faptul ca poti interveni imediat in caz de boala. Nu mai spun cum alaptatul ne-a scapat de deshidratare. Un copil cu 40 temperatura pentru 3 zile si care nu poate sa inghita mai mult de o gura de apa va ajunge cu siguranta in spital. Mai putin unul alaptat. Faptul ca ea are oricand o sursa sterila de hidratare si hrana ne-a ferit de spitalizari atunci cand a fost bolnava. Cazul nostru :).
Deci program aglomerat, sper sa terminam curand si cu succes. Abia astept ca Mati sa aiba o camera de joaca, sa gatesc in viitoarea mea bucatarie alba si sa-mi beau cafea pe bancheta de la geam in balconul ala modificat cu perete din sticla. Veniti si voi?
Serios, uite noi de-abia asteptam sa venim, ma prefac un pic ca nu stiu ce-i aia intrebare retorica si, pac, va batem la usa. Fiica-mea e o dulceata, balsam de copil, iar eu, ei bine, sunt la fe ca eal, ca de la cine era sa invete mititica...Camera ei de joaca, ce vis! Dana
RăspundețiȘtergereDana, serios ca "udam" noua locuinta, sa-i mearga bine! Tinem legatura :)
ȘtergereCu mare placere anu care vine o sa venim in vacanta in ro
RăspundețiȘtergereDIANA
Diana, pana atunci sigur ne mutam (sper) si va asteptam cu drag!
ȘtergereDoamne ajuta! Va tinem pumnii stransi, sa ajungeti sa aflati locul vostru perfect!
RăspundețiȘtergereJulie, sa dea Domnu! Apartamentul asta in care stam a fost singurul pe care l-am vazut data trecuta, am intrat in el si am stiut ca asta e, nu am mai cautat. Respira a bine si a oameni buni, stiam ca imi va fi bine aici. Va fi foarte greu sa ma despart de el.
ȘtergereDin experienta de om care a schimbat apartamentul pentru ca "suntem prea multi".. don't. Noi aveam 2 camere, langa Parcul Circului (parc super super fain) si cand a venit bebe 2 am zis ca gata, musai sa aiba fetita mai mare camera ei, pe termen lung si cel mic la fel.. Ei bine, cel putin niste luni bune tot 4 in dormitor am dormit, nu prea am folosit spatiul. Si i-am descoperit defectele: mult mai friguros, mult mai greu de ajuns in parc, maidanezi multi, trotuare impracticabile cu caruciorul, vecini rai (ok, nu toti).. categoric puteam sa mai asteptam. Cativa ani buni. Daca ai ceva "incercat" cum e apartamentul tau in care ai stat ani buni si fericiti, si daca nu "arde" din vreun alt punct de vedere, mai bine mai asteapta. Copii mei sunt mici (3 ani si 11 luni) si a ta e. Toata lumea spune ca e mult mai usor cand au 4-5-6 ani, cand trotuarul numai hartoape si 3 traversari de sosea, cu semafor cu buton care mai mult sta decat merge nu mai inseamna timp din alea 2 ore pana urla de oboseala din nou, si cand merg pe picioare proprii. Dar daca te-ai decis atunci tin pumnii sa gasesti ceva mai bun! Cred ca e foarte desteapta ideea de a ramane la o zona de cateva strazi pe care o stii, scapi de multe din dezavantajele enumerate. O surpriza placuta am avut cu fetita mea: nu a plans dupa casa veche! Mai mult m-am plans eu :)
RăspundețiȘtergereMa preseaza si spatiul si momentul, am ceva bani stransi si daca nu ma misc acum cu ei o sa-i toc marunt marunt asa cum tot facem de la inceputul anului de cand mi-au scazut veniturile. Iar sa pun altii la loc nu o sa mai am de unde. Planul este sa fac credit pt cel nou si sa-l inchiriez pe cel de acum. Zona este foarte buna si chiriile sanatoase. Raman aici in perimetrul asta tocmai pentru zona- parc, crese, gradinite, metrou, civilizatie,supermarket, serv.aproape,centrul la fel. Cu banii pe care=i dau aici pe 3 camere mi-as lua 5 in alta zona, dar cartierul asta este perfect pentru noi. Cel care-mi place cel mai mult este intr-o locatie si mai prietenoasa cu Matilda decat unde stam acum. In 30 de secunde e in parc, adica trece doar strada. Oricum o sa mai dormim impreuna un timp, asta o stiu :)
ȘtergereBa bucur ca sunte-ti bine, la o cafea as veni si eu. Ai mare dreptate cu dormitul impreuna, eu nu stiu ce s-ar fi intamplat in situatii de genul asta, daca nu dormeam langa ea. Adica la febra mare ei sunt letargici, tu ca adult dormi si atunci... Oricum eu nu imi imaginez cum ar fi ca ea sa doarma singura, mai ales cand e mica, are si avem tot timpul din lume.
RăspundețiȘtergereRodica
Eu stiu sigur ca nu as fi putut altfel, a fost un proces de acomodare la inceput pentru ca eu am un somn foarte usor si ma trezesc din orice, dar linistea pe care ne-o da dormitul impreuna este nepretuita. In situatii de genul asta se intampla convulsii si altele mai rele. Am doua prietene care au trecut prin asta, din pacate.
ȘtergereVa imbratisam!
Va doresc succes, sigur veti gasi casuta perfecta! Noi venim sa bem o limonada cu voi in balconul cu oerete de sticla (e si visul meu secret, sa stii). Bine ca herpangina sau ce-o fi fost nu v-a placut si v-a parasit repede. Pupici!
RăspundețiȘtergereMultumim Ioana, da, slava Domnului, chiar nu stiu ce a fost pana la urma dar bine ca a trecut. Va primim cu drag (fac o limonada cu menta si fulgi de gheata o nebunie :D).
ȘtergereVin, vin! :)
RăspundețiȘtergereBre doamna, tu esti o ocupata,cred ca se muta si fi-mea la casa ei si tu nu ai timp de vizite :)))
ȘtergereOffff, eu ma gandesc ca mai am putin si ma intorc la job (fetita mea are 9 luni acum) si va trebui sa renunt la alaptat - am avut mari probleme pana acum cu mastite, sani infundati etc. , deci clar nu voi putea reveni 11 ore la job si alapta fetita dimineata si seara.
RăspundețiȘtergereLuminita, draga mea, nu dispera, sincer. Incearca, vezi cum ti se potriveste. Nu porni cu idei preconcepute. Asa credeam si eu ca nu o sa pot in veci sa merg la munca toata ziua si sa salvez si alaptarea. Pe la 9 luni eram in proces de intarcare de zi, manca de toate, am scos mesele de san. Am ramas cu seara si dimineata, dupa ce am inceput munca- pentru ca-i era dor de mine- a bagat inapoi o masa de noapte. Uneori au fost mai multe, alteori deloc. Daca ai nevoie de sprijin da un semn. Stiu ca tu ai trecut prin multe.
ȘtergereVa pupam!
Sfat cald de la Marius: sa ai rabadare, sa mai cauti si sa nu care cumva sa iti iei apart la parter sau la ultimul etaj!
RăspundețiȘtergereEu sunt taur, pana nu epuizez toate solutiile nu iau o decizie. Noroc ca si prietenul agent imobiliar e tot taur, altfel cred ca ma strangea de gat pana acum :)))
ȘtergereO, e greu sa gasesti apartamentul care sa respire a tine, sa il vezi si sa zici tu esti.....ma asteptai.
RăspundețiȘtergereEu l-am gasit ....apoi ne-au asezat niste antene GSM in fata, asa ca la un moment dat o sa pornim sa cautam altul.
Spot la gasit apartament.
Multumim, urata treaba cu antenele. Poate le muta si scapati. Va pupam!
RăspundețiȘtergere