Mami, s-a facut cald, mergem la mare?- AMR 1 luna

De cand s-a nascut mi-am propus sa fiu langa ea in zilele in care sarbatorim ceva, nu doar seara ci intreaga zi. Cum ar fi zilele noastre de nastere, de nume si, mai ales, saptamana noastra speciala din august. Saptamana aceea in care am aflat ca va veni, in care mi s-a spus ca nu trebuie sa o las sa vina, in care mi-a spus sa am incredere in ea ca va veni bine. Si nu tocmai intamplator in acea saptamana sarbatorim si ziua ei de nume, celalalt nume- Maria. Asa ca de la inceputul anului imi programez acele zile libere. Nu o sa dea faliment firma fara mine, nici in acele zile si nici in rest. Si, oricum, sa fiu langa ea este cel mai important.

 

Si cum am doar un numar limitat de zile de concediu, putineeee, trebuie sa fac in asa fel incat sa combin aniversarile noastre cu mersul la mare/munte. De zilele de nastere stam acasa pentru a fi langa familie si prieteni. Dar pentru onomastici plecam hai-hui. Cu trenul- pentru ca nu suport sa o vad vomitand tot drumul. Asa ca prefer sa ma chinui eu si sa-mi rup spatele cu bagajele decat sa-i fie ei rau. Deci unde se poate ajunge direct cu trenul in 3-4 ore, acolo mergem. Pentru ca in august am incercat la mare si nu ne-a iesit prea bine, din mai multe motive, am vrut sa ma desprind de amintirea urata si in august mergem la munte. Anul trecut am fost la Sinaia la o pensiune foarte draguta, cred ca si anul asta o sa mergem tot la ei. Iar in septembrie mergem la mare. Am facut anul trecut experimentul asta si a fost m-i-n-u-n-a-t. A fost un impuls, am zis ce o fi o fi, macar suntem impreuna si ne plimbam. Insa am avut noroc de vreme frumoasa si am petrecut cinci zile de poveste in Eforie Nord.

 

cu gatit:

 

 

 

plimbat:

mancat bio in "oras":

 

plaja privata:

 

noi doua:



 

 

Anul trecut am ales o pensiune de pe turistinfo.ro, este un site liber si daca ceva nu a fost ok oamenii scriu. Asa ca ma orientez si dupa comentarii. Nu am gasit mare lucru liber, dar intr-un final am dat de o doamna foarte draguta cu o vila bine pozitionata, aproape de plaja Belona, aproape de supermarket si de restaurante. Oricum EN este mica si am facut-o la picior in fiecare seara. Mi-a placut mult linistea de sfarsit de sezon. Seara ramaneam ultimele pe plaja pana dupa 8. Toata plaja si toata marea pentru noi. Matildei ii place racoarea, deci pentru ea a fost perfect. Eu mai pun o "suba". Deci ne-am indragostit de Eforia de septembrie, linistita si fara fitosi, multi copii, oameni tineri. Am decis ca anul asta ne intoarcem acolo. Insa in alta pensiune pentru ca cea de la tanti avea un mare defect: era pe principala alee catre plaja, ticsita pe ambele parti cu tarabe... nu ma mai tin nervii si anul asta ca la fiecare drum, dus-intors, sa ne uitam cumparam toate prostiile.

 

Eh, si cum ne-am intros noi de la mare Matilda a decis ca ea este foarte indragostita de apa. Ca vrea inapoi la apa. Isi facea bazine din paturi si perne in fiecare zi si se imagina la mare. Colacul pentru inot a stat umflat toata iarna. Iar de la ziua ei, de cand a primit costum de baie, nu e zi in care sa nu se imbrace in el. I-am spus ca atunci cand se va face cald o sa mergem la mare. A tras ea concluzia ca iarna "ie inchitz a maie" si a asteptat caldura. Iar caldura a venit! Norocul meu ca a venit destul de tarziu, insa tot mai avem o luna pana cand o sa mergem la mare!

 

De prin februarie am inceput sa caut. Am cochetat si cu ideea de Bulgaria, apoi mi-am amintit drumul de anul trecut si mi-am zis ca nu mertia nici mama Bulgariei sa o chinui iar. Apoi m-am uitat la romani si mi-a venit rau- ce pretuuuri. Apoi iar la Bulgari. Si iar la romani. Ca de mers singura cu ea cu avionul inca nu ma simt capabila, nici nu ma vad sigura cu ea in alta tara. Deci... iar la romani. Romani sa fie. Si incepe Miruna, fata meticuloasa si calculata, sa caute hotel. Sau o pensiune mai draguta. Si cauta... cauta. Nu in varf de sezon ca n-am nevoie de balamuc, plus ca este mult prea cald pentru Matilda. Am cautat la sfarsit de iunie-inceput de iulie. Si caut. Pentru una bucata mama si una bucata copil de 3 ani. Si... surpriza! Asa ceva nu exista! Adica mame si copii exista, dar nu exista cazare la hotel pentru ei. Nu conteaza ca esti doar unul si jumate, platesti pentru doi. Platesti pentru doi si copilul este gratis. Dar noi nu suntem doi. Suntem unul plus copilul de 3 ani. Dupa ce am periat tooooot litoralul o singura agentie a reusit sa ne faca o reducere de 30% pentru locul Matildei si doar pentru zilele din iunie, nu si pentru iulie. Deci, hotelul nu-i de noi in Romania, refuz sa platesc pentru ce nu mi se ofera.

 

In situatia absurda in care se pare ca nu ai voie sa mergi singur cu un copil la mare, doar daca vrei sa platesti cat pentru doi adulti, m-am indreptat catre pensiuni/vile. Am lasa Bookingul si Agentiile si m-am intors la prietenul turistinfo.ro. Si tot scormonind imi vine ideea. Ce ar fi sa inchiriez o vila. Sa fim singuri in ea, fara straini si fara "gazde". Sa fie aproape de plaja, dar nu in trafic, sa aiba nitica curticica, un loc de joaca cat de cat, bucatarie pentru mici preparate cand nu am chef sa ma duc sa dau 50 de lei pe o omleta si un iaurt. O vila asa. Si sa aiba 2-3 dormitoare ca sa poata veni si alti prieteni cu noi. Sa fie gasca de copilasi. Si am gasit-o! Vila Lotus din Eforie Nord.  Impartit la 3 ieseam cu aproximativ 100 lei/noapte. Sun, era libera. Am rezervat-o, platit avans. Cea mai buna varianta. Daca aveti niste prieteni buni si va puteti sincroniza programul, inchiriatul integral al unei locatii este cea mai buna varianta. Ne-a ramas doar sa asteptam vara...

 

Fix o luna! Atat mai avem de asteptat pana la cele 10 zile la mare. Luna in care maimutica balacita o sa ma intrebe de 10 ori pe zi cand mergem la mare, daca a deschis la mare, dar cand mergem, acum, acum, vineri? Stie ea ca de obicei vinerea plecam. Am emotiile si bucuria de atunci de cand eram mici si marea era cea mai mare distractie din tot anul. Ma bucur pentru ea, abia astept sa-i vad ochii stralucind la vederea apei. Sa facem castele de nisip, sa inaltam lampioane, sa ne plimbam si sa stam seara sa privim marea. Mai avem o luna si mergem la mareeee!

 

 

P.S.

 

momentul magic de anul trecut...

 

 copilul merge gratios pe potecuta de lemn...

 

 

eu o privesc cu drag din urma... copilul se intoarce catre mine....

 

copilul face pipi in pantaloni! :))