Biluta

Cand a inceput ziua asta de sambata am avut foarte multe in program... mai putin una.

8,00- trezit, spalat, mancat, jucat.

9,00- incep telefoanele: prietenul M. sa-mi aduca ce am lasat la el in masina, transportul de la Ikea, baiatul de la apartament, omul cu mobila, omul cu gaura, mama.

9,38- mers la apartament, intalnit cu datatorul-de-gaura-de-hota prin una bucata perete de 36 cm (180 lei), dat gaura cu masinaria numita carota, desteapta masinarie, nu face galagie si daca meseriasii sunt destepti nu face nici mizerie;

10,22- mers la banca, scos bani, programat intalniri;

10,35- trei minute sa beau o cafea si sa mananc o gogoasa (3,5 lei);

 

 

11,27- intalnit cu facatorul-de-frumoasa-mobila-de-bucatarie si platit avansul (2500 lei), sper sa iasa macar pe jumatate frumoasa pe cat e de scumpa;

11,35- ajutat Mos Craciun de la Elefantelul Curios pentru petrecerea de pe 19 decembrie (adica dus cadou- 145 lei);

12,01- mers in Hornbach si cumparat brad (89 lei), 30 l de lavabila alba, 7 l lavabila colorata, obiecte sanitare, folie si maruntisuri (1497 lei);

13,01- gasit transport pentru cele de mai sus pentru ca ne trebuiau azi si magazinul le livra abia luni, gsit Nicu de la Hornbach, un baiat simpatic si cu tarif decent, dus obiectele la apartament (60 de lei);

13,28- catar bradul pe terasa blocului pentru ca in casa se slefuiesc peretii si am avea direct un brad nins;

13,35- iau masuratori prin casa, calculez mobile, fac scheme, liste cu ce mai avem de cumparat;

14,42- suna mama cu o voce sinistra care iti face sangele sa-ti inghete si mintea sa stea in loc:

 

Mama: Unde esti, Miruna?

Eu: La apartament, de ce? Ce s-a intamplat????

M: S-a intamplat ceva, vino REPEDE!!!

E: Ce s-a intamplat?

M: Vino repede, si-a bagat Matilda o biluta in nas!!!

E: Respira?

M: Da, vino repede ca si-a bagat o biluta in nas!!!

(pe fundal plansete si tipete sa vina mami, sa scoata mami biluta, deci respira)

 

Inutil sa spun cu ce  viteza pe milisecunda face creierul scenarii in timp ce fungi pe strada fara haina pe tine. Te gandesti ce biluta, unde e, cat de sus, cum o scoatem, poate sa o aspire in plamani, daca moare, sa chemi salvarea sau taxiul, da cat de mare, ce biluta, da ce i-a venit, ea se joaca cu bilute de cand avea un an, face margele, niciodata ni si-a bagat niciuna nicaieri, nici in gura, ea si bombonelele mici crede ca sunt bilute, nu stie ca sunt de mancat, cum naiba sa si-o bage in nas, daca moare?

 

Ajung acasa in 2 minute. Copilul intins pe canapea, maica-mea livida, moarta de frica. Copilul incepe sa scanceasca sa-i scot biluta. Ma uit in nas. O biluta mica, albastra, in nara stanga. Sus, dar vizibila. As putea sa o scot de acolo dar mi-e teama sa nu o imping mai sus. Apas pe nara deasupra ei, nu se misca. E destul de bine fixata. Incerc sa o fac sa stranute. O rog sa sufle nasul, nu poate sufla destul de tare. Maica-mea zice ca daca o vad, sa o scoatem. Nu, iau decizia sa mergem la camera de garda la cel mai apropiat spital pentru copii- M. S. Curie. Echipez copilul, chem taxi. Este 14,56. Asteptam jos zece minute, taxiul nu mai vine, sun sa chem altul, ma tin inca zece minute pe fir. Intre timp am ajuns in statia de taxiuri si am luat unul. Pe drum ii explic Matildei ca mergem la doamna doctor draguta sa ne scoata ea biluta din nas pentru ca mami nu are cu ce. Ii spun si ca a facut un lucru grav si ca putea muri din cauza bilutei, sa nu isi mai bage niciodata nimic in nas.  Respira numai pe gura. Este 15,20. O sun pe prietena C. care are relatii profesionale cu spitalul, nu stiu ce va urma si daca extractia va fi simpla, vreau sa fiu pregatita, are telefonul inchis. Am ajuns deja la spital, paznicul de la porta are chef de glume, ii spun ca are copilul o bila in nas si nu am spiritul de gluma la mine, face o fata grava si ne indica pe unde sa o luam.

 

UPU este plina de copii si apartinatori, mai putini decat ma asteptam, mult mai linistiti decat ma asteptam. In principiu copii raciti. Nu sunt cazuri grave- accidente, rani, etc. Cred ca asteptau sa fie internati. Ne ducem la receptie, ii spun domnului de acolo ca fi-mea si bagat o biluta in nas.

 

Buletinul. Certificatul de nastere al copilului? Pai, stiti, am plecat repede, certificatul de nastere nu era tocmai o prioritate, n-am! Ok, data viitoare sa-l aduceti. Numele copilului. Data nasterii. Numele mamei. Numele tatalui. N-are. Cum nu are? NU are! In ce nara? In stanga. Ok, asteptati aici intr-o parte sa va fac fisa si apoi urcati la ORL. Dupa 3 minute. Febra are? Nu, are doar o biluta in nas. OK. Mergeti drept inainte, faceti la stanga in capatul holului, mergeti sus la etajul 4 si va intoarceti cu rezultatul. Mama glumeste si-l intreaba daca sa venim cu biluta, el nu pricepe gluma.

 

Sus la ORL. Usa este inchisa, o hartie mare pe care scrie sa nu intram noi ca ies ei. Ca in bancuri. Se suna in partea stanga la o sonerie. Tot ca in bancuri. Iese o acritura de asistenta. Eu tot vorbesc cu Matilda si ii explic ce va urma. Calm si optimist. Vine si o doamna doctor tinerica, nici vesela, nici acra. Ii spun ce s-a intamplat. Ne invita pe scaun. Eu pun copilul. Ea nuuu, si dumneavoastra ca treuie sa o tineti bine. Eu cred ca sta si singura, dar ma sui pe jilt si tin copilul bine imobilizat peste brate. Vine si asistenta si o priponeste pe Matilda de funte. Vrea sa-i ia jucaria din brate. Ii zic sa o lase ca de asta am si luat-o cu noi. Doctorita ii spune sa-i acopere si ochii, sa nu vada. Nu jucariei, copilului. Iar ii spun sa nu-i acopere nimic ca se va speria mult mai rau. Suntem apostrofate in legatura cu bilutele, cat sunt de periculoase si ca astea mici si lucioase se pot aspira in plamani. Stim. Probabil ca nu se va mai juca cu ele un timp.

 

Maica-mea mai are putin si lesina. Repeta mereu cum a lasat-o doar cateva clipe si s-a dus sa ia alta lingurita de la bucatarie. Ii spun si ei sa stea calma. putea sa se intample cu oricine si fiind langa ea. In 5 secunde biluta este afara din nas. Este verificat nasul sa vada daca nu cumva mai sunt si altele. Nu mai erau, a zis si ea ca doar una si-a bagat. Nasucul era iritat de la raceala care ne tine nedormite de 4 nopti. Ni se scrie o reteta cu un serulet pentru nas. Eu o laud pe Matilda ca a stat cuminte si nu a plans deloc. Ma asteptam sa faca foarte urat, mai ales ca ea are fobia pusului de chestii in nas. Doamna doctor tine sa sublinieze ca este meritul ei ca a stiut sa scoata bila si nu a chinuit-o, ca putea sa o chinuie. Multumim.

 

Ora 16,03. Suntem inapoi acasa. Strangem bilutele de prin casa. Matilda se cearta singura si isi spune ca nu mai baga nimic in nas, ca facea bubita rau, ca nu mai face prostie. Ii dau sa manance si o culc. Ora 17,07. Respir! Si ea respira!