Ni se intampla de multe ori sa spunem ca vrem sa fim tratati ca niste oameni, nu ca niste animale. Auzi expresii de genul: "A nascut singura, ca o vaca!". "Isi cara copilul ca o maimuta!". "Ii da sa suga ca o catea pe strada!". Aici as putea inlocui si "ca tiganii", de parca tiganii nu sunt oameni. Eu cred ca le facem o mare nedreptate animalelor atunci cand ne comparam cu ele, atunci cand le facem sa para inferioare, atunci cand credem ca evolutioa noastra sociala ne face bine, ca suntem mai bine pentru ca ne-am depasit conditia de animale. Nu? As invita pe oricine sa vada cum naste (fata) un animal. Cum isi ocroteste puiul dupa nastere. Cum il alina, curata, incurajeaza, cum il lasa sa vina catre lapte. Si, mai mult decat orice, cum il protejeaza. Nicio mama animal nu-si paraseste puiul ca sa se duca sa doarma. Niciuna nu-l tine nemancat. Niciuna nu pleaca de langa el. Si nu pentru ca i l-ar manca lupul, ci pentru ca aceasta este natura oricarei mame, fie ea vaca, maimuta, caine sau om.
In urma cu ceva timp va spuneam de conferinta IBCLC. Am tot vrut sa adun materialele si sa va povestesc si voua. In mare parte sunt informatii pe care le puteti gasi si singure, daca va atrage subiectul si doriti sa stiti mai multe despre nastere naturala si alaptare. Dar a fost o prezentare care m-a miscat profund, o prezentare despre nastere, tinuta de Sorana Muresan (Manager Asociatia ProMAMA). M-a infuriat, frustrat, emotionat, m-a facut sa plang si sa rad, sa ma bucur si sa ma intristez. Toate la un loc. Toate pentru ca pe de o parte imi confirma tot ce simtisem eu atunci, toate nevoile mele de om/animal, tot ce mi-as fi dorit sa se intample si simteam cu fiecare celula din corpul meu ca trebuia sa se intample. Si, pe de alta, pentru ca vedeam atat de clar cum noi nu am avut parte de asta. Am scris atunci despre nevoile unei mame. Am de multe ori senzatia ca ne strigam furia momentului rapit intr-o prapastie fara fund si ca nimeni nu ne aude. Dar nu este chiar asa. Sunt oameni care stiu, care aud si care lupta ca noi si copiii nostri sa fim respectati. Sa avem parte de cele mai firesti si naturale lucruri, asa cum am fost noi facuti atunci cand inca eram doar niste mamifere si nu oameni plini de "íntentii bune". Mi-am dorit nasterea naturala ca pe aer. Am avut una 90% naturala. Nu pentru ca cineva mi-a oferit aest "capriciu". Ci pentru ca m-am luptat. Am luptat pentru nasterea copilului meu intr-un moment cand nu asta trebuia sa fie preocuparea mea. Nu trebuie sa fii obligata sa te lupti pentru cele mai elementare drepturi. Apoi firul s-a rupt pentru ca in numai cateva minute puiul meu a fost infasurat in niste carpe sterile si dus sa fie "procesat" conform protocolului. Eu am ramas singura. Cel mai mare pustiu pe care l-am simtit in viata asta. Ce a simtit ea, Matilda mea, numai ea mai stie acolo in acel colt de minte pe care uneori si-l aminteste.
Astazi am gasit un articol al Asociatiei ProMAMA. Este un articol din decembrie 2012. Contine si acele imagini care atunci, in cadrul prezentarii de care va spuneam, m-au cutremurat. Cei noua pasi ai "Orei magice" de dupa nastere. Este vorba despre proiectul lor de suflet pentru care lupta. De fapt lupta pentru noi, mamele. Lupta pentru copiii nostri. Lupta ca atunci cand noi ne nastem copiii sa nu mai fim nevoiete sa luptam noi pentru fiecare clipa de normal la care avem dreptul. In perioada 8-14 Decembrie 2012, la invitatia Asociatiei ProMAMA, specialistii de la institutul de cercetare si educatie in lactatie Healthy Children din SUA s-au aflat in Romania pentru implementarea in maternitatile noastre a programului ”Contactul piele-pe-piele intre mama si nou-nascut in prima ora dupa nastere”, program oferit 100% gratuit maternitatilor. Proiectul a fost realizat in doua maternitati private.
Conform cercetarilor, prima ora dupa nastere este foarte importanta pentru dezvoltarea bebelusului, fiind demonstrate avantaje fizice si psiho-emotionale atat pe termen scurt, cat si pe termen lung atunci cand nou-nascutul este tinut in contact piele-pe-piele cu mama sa in aceasta perioada. O astfel de procedura este cruciala pentru imbunatatirea sanatatii (inclusiv scaderea cu 20-22% a ratei mortalitatii neonatale), creand conditiile necesare initierii alaptarii si ajutand la stabilirea unui atasament profund intre mama si bebelus.
In ceea ce priveste copilul, beneficiile se refera la: normalizarea temperaturii corpului, a respiratiei si activitatatii cardiace, reglarea nivelului de glucoza, un instinct de supt mai puternic (nou-nascutul va stii cum sa suga si nu va avea probleme de supt mai tarziu). Avantajele sunt si la nivel psiho-emotional, copilul fiind capabil de autocontrol, adica isi va induce starea de calm atat imediat dupa nastere – bebelusul va plange mai putin, putand auzi bataile inimii mamei cu care este obisnuit din viata intrauterina – cat si mai tarziu, cand va fi mai mare. Deasemenea, va interactiona mult mai usor cu cei din jur, ajutandu-l sa se integreze mai usor in societate.
Pentru mama, procedura are ca efect prevenirea hemoragiilor postpartum prin contractarea mai rapida a uterului datorita cresterii nivelul de oxitocina atunci cand copilul este pe pielea sau la sanul mamei precum si masajului pe care nou-nascutul il face cu piciorusele pe burta ei. Un alt lucru extrem de important se refera la declansarea mai rapida a lactatiei si prevenirea problemelor ce pot aparea cu sanii mai tarziu si, nu in ultimul rand, putem vorbi despre avantaje psiho-emotionale incomensurabile pe termen scurt si lung.
Ce este de facut in prima ora pentru a fi posibil si eficient contactul piele-pe-piele?
Copilul trebuie sters, asezat gol pe burta mamei si acoperit cu o patura calda si uscata. Cei doi raman in contact piele pe piele o ora dupa nastere. Anumite proceduri medicale necesare se fac cu bebelusul pe mama (ascultarea cu stetoscopul, injectarea de vit. K), iar altele pot fi amanate una-doua ore (cantarirea, masurarea in lungime etc). Daca nu se poate pune in contact piele pe piele cu mama din anumite motive medicale, acest lucru se face cat mai curand posibil.
Copilul trebuie sters, asezat gol pe burta mamei si acoperit cu o patura calda si uscata. Cei doi raman in contact piele pe piele o ora dupa nastere. Anumite proceduri medicale necesare se fac cu bebelusul pe mama (ascultarea cu stetoscopul, injectarea de vit. K), iar altele pot fi amanate una-doua ore (cantarirea, masurarea in lungime etc). Daca nu se poate pune in contact piele pe piele cu mama din anumite motive medicale, acest lucru se face cat mai curand posibil.
Acesta este preambulul articolului, va pun aici linkul catre articol. Urmariti filmuletele, fac cat toate cuvintele din lume. Or sa va ajute sa intelegeti, sa le explicati copiilor vostri, sa vindecati si psihic nasterile voastre. Si, poate, sa militati si voi alaturi de Asociatia ProMAMA ca in viitor nicio mama sa nu trebuiasca sa lupte pentru ora ei magica alaturi de puiul abia nascut. Pentru ca este, in cel mai pur sens al cuvantului, magic.
Adaug si eu unul dintre filmuletele disponibile pe You Tube. Mi-a placut foarte mult ca au ales o nastere prin cezariana, pentru ca si in cazul cezarienelor acesti 9 pasi sunt la fel de firesti.
Adaug si eu unul dintre filmuletele disponibile pe You Tube. Mi-a placut foarte mult ca au ales o nastere prin cezariana, pentru ca si in cazul cezarienelor acesti 9 pasi sunt la fel de firesti.
Bazandu-se pe cercetari si pe o experienta de peste 15 ani, cercetatorii americani au demonstrat ca toti nou-nascutii trec prin 9 stadii innascute si instinctive pe parcursul carora pot demonstra o serie de actiuni atunci cand se afla in contact neintrerupt piele-pe-piele cu mama in prima ora dupa nastere.
Astfel, intai apare plansul de la nastere, pe masura ce plamanii bebelusului se extind, apoi nou-nascutul se relaxeaza, iar dupa 2-3 minute se trezeste si incepe sa isi miste usor capul, umerii gura si isi deschide ochii; isi priveste mama… Urmeaza perioada de activitate, cand incepe sa faca miscarii ale gurii si schiteaza miscari de supt. Acesta stadiu incepe la aproximativ 8 minute dupa nastere. Bebelusul se poate odihni in orice moment. Incepe apoi sa se catere spre san pentru a gasi sanul si mamelonul; acest stadiu incepe de obicei la aproximativ 35 minute dupa nastere. Se familiarizeaza cu sanul prin linsul mamelonului, prin atingerea si masajul sanului cu manutele. Acest stadiu de obicei incepe la aproximativ 45 de minute dupa nastere si poate dura 20 minute sau mai mult, dupa care prinde mamelonul, se ataseaza singur si suge. Experienta timpurie de invatare a alaptarii incepe dupa o ora de la nastere. Daca mama a avut anestezie/analgezie in timpul travaliului, poate dura mai mult timp pana cand bebelusul termina toate aceste stadii si inceape sa suga. Totul se incheie cu un somn binemeritat, atat pentru copil, cat si pentru mama.
Astfel, intai apare plansul de la nastere, pe masura ce plamanii bebelusului se extind, apoi nou-nascutul se relaxeaza, iar dupa 2-3 minute se trezeste si incepe sa isi miste usor capul, umerii gura si isi deschide ochii; isi priveste mama… Urmeaza perioada de activitate, cand incepe sa faca miscarii ale gurii si schiteaza miscari de supt. Acesta stadiu incepe la aproximativ 8 minute dupa nastere. Bebelusul se poate odihni in orice moment. Incepe apoi sa se catere spre san pentru a gasi sanul si mamelonul; acest stadiu incepe de obicei la aproximativ 35 minute dupa nastere. Se familiarizeaza cu sanul prin linsul mamelonului, prin atingerea si masajul sanului cu manutele. Acest stadiu de obicei incepe la aproximativ 45 de minute dupa nastere si poate dura 20 minute sau mai mult, dupa care prinde mamelonul, se ataseaza singur si suge. Experienta timpurie de invatare a alaptarii incepe dupa o ora de la nastere. Daca mama a avut anestezie/analgezie in timpul travaliului, poate dura mai mult timp pana cand bebelusul termina toate aceste stadii si inceape sa suga. Totul se incheie cu un somn binemeritat, atat pentru copil, cat si pentru mama.
Sunt insarcinata pentru prima data si particip la un curs prenatal intr-o alta tara, departe de Romania. Colegele mele si moasele sunt socate cand le povestesc ca, in maternitatile romanesti, copilul e luat de langa mama dupa ce se naste si uneori trece mult timp pana il vede iarasi. Am fost socata sa aflu ca pana si mama mea crede ca nu e normal sa fie alti oameni in sala de nastere decat viitoarea mama si cadrele medicale. Adica tatal sau cineva din familie sta langa patul gravidei e o mare sursa de microbi. Stam foarte prost la capitolul educatie, din pacate...
RăspundețiȘtergere