Prima ei excursie cu gradinita

Matilda este acum in prima ei excursie cu gradinita, fara noi, si mie imi tremura ficatul de emotie :)). Cum am ajuns de la ce se intampla acum 5-6 saptamani la mers deja  in excursie singura, va povestesc saptamana viitoare in Jurnal de gradinita, daaaaaaaaaar acum este in excursie. Singura. Copilul meu care nu a mai fost nicaieri fara mine. Copilul de 3 ani si 3 luni. Aoleu, aoleu, aoleu! Panica, panica, panica! Respiraaaaam! Adaaaanc! Aaaaaa! Mor de emotii!

 

Stiu ca o sa fie bine, ca este o experienta care o va ajuta foarte mult. Am vrut sa inceapa sa-si construiasca aceste ceva-uri ale ei, doar ale ei. Sa inceapa sa fie si doar Matilda. Sa incep si eu sa fiu doar eu din cand in cand. A plans putin la despartire. Am stat in raza ei vizuala pana cand s-a linistit si am stiut ca o sa fie bine. Da, pe mine nu o sa ma convinga nimeni in viata asta si cred ca nici in urmatoarele ca este "mai bine" sa lasi copilul urland undeva ca or sa-l linisteasca altii. Stiu ca daca am lasat-o linistita si ea m-a vazut zambind, emotional va fi bine. Singurul lucru de care ma preocup real este raul ei de masina. Educatoarea ei s-a asezat langa ea, sunt bucuroasa ca m-au ascultat cand le-am zis ca ei ii este mai bine in spatiul mai mare din dreptul usii din spate. I-am pus si sticluta cu Sprite (da, are zahar si bla bla, dar datorita lui nu a mai vomitat pe drum), pungile, sacii, 3 randuri de haine.  I-am pus si Nurofenul pentru ca de ieri e racita. Sper sa nu aiba nevoie de nimic din toate astea. Iiiiiiiii, ce emotiii aaaaaaaaam!

 

 

 

 

Se duc intr-o locatie foarte frumoasa destul de aproape de Bucuresti, planul este sa culeaga fructe din livada, sa ajute la preparatul bulionului, sa se plimbe cu poneii/trotinetele/bicicletele, sa framante covrigei. Iarba multa, alei netede, curat, liniste. Mancarea este preparata acolo din ingrediente bio productie proprie. Sa tina si vremea asta cu noi putin si sa iasa soarele. Prima ei excursieeeee, Doamne ce mare s-a facut! Ah, v-am zis ca am emotii?

 

P.S. au ajuns!

Scrisori pentru Matilda (15)



miercuri, 16 iulie 2014

 

Draga mea,

 

astazi se implinesc patru ani de cand ti-ai gasit drumul spre noi. Patru ani de cand ti-am simtit sufletul coborand si facandu-ma sa cred atat de mult incat sa lupt pentru tine si pentru dreptul tau de a trai. Patru ani de cand sunt sigura ca noi doua ne-am nascut impreuna, tu acolo sus, ei aici pe Pamant. Eu traind aici, tu privindu-ma cu rabdare si asteptand clipa aceea in care totul sa fie pregatit in mine pentru a te primi. Ti-am simtit sufletul mereu plutind in jurul meu, am stiut ca ai sa vii. Nu am inteles de ce te-ai intors prima data din drum. N-am stiut ce am facut gresit, de ce te-ai suparat si ai plecat inapoi. Mi s-a parut atat de nedrept incat n-am vrut sa te mai chem. Nu te-am mai gandit, nu te-am mai rugat, nu ti-am mai vorbit. Am vrut sa cred ca ai plecat de tot pentru ca nu as mai fi indurat sa vii si sa pleci iar. Am vrut sa cred ca te-ai intors in Sufletul cel mare si ca iti cauti un alt drum.

Dar drumul tau era unul. Era drumul nostru impreuna. Pentru ca fiecare ne-am nascut pentru cealalta. Eu sa-ti fiu mama, tu sa-mi luminezi viata. Si te-ai intors intr-o noapte de joi spre vineri. Fara sa anunti, fara sa intrebi, doar te-ai asezat calda unde-ti era locul. N-as fi crezut niciodata ca asta se simte. Ca sufletul se simte asa. Ma indoisem de tot ce simtisem si crezusem pentru tine. N-am vrut sa-mi mai fie iar greu si nu te-am mai iubit. Dar te-ai intors la mine si n-as fi putut face altceva decat sa te ocrotesc si sa-ti iubesc fiecare clipa din drumul catre bratele mele. Am stiut ca ai sa fii bine pentru ca tu mi-ai aratat asta. Eu nu am niciun merit. Doar copilul din lanul cu maci care mi-a linistit visele intr-o zi. Erai tu, si erai bine. Si am stiut ca de data asta trebuie sa te ajut sa lupti, sa nu mai pleci.

De atunci numar clipele cu tine. Fiecare un dar, fiecare pretuita. Chiar si atunci cand par ca uit, cand ma retrag in lumea mea. Chiar si atunci tu ai rabdarea sa-mi amintesti ca noi suntem dintr-un suflet, ca noi am fost nascute asa, ca ai ales sa vii pe drumul asta pentru noi. Ma mangai si-mi zambesti cand iti gresesc. Imi spui ca un intelept cu mii de ani in spate “Tu esti mamica mea”, iar eu inteleg ca m-ai iertat. Apoi te intorci la a fi copil, eu la a fi parinte si dansul merge mai departe. Dar cu fiecare lectie pe care mi-o oferi ma ajuti sa inteleg ca nimic nu este intamplator si totul este asa cum trebuia sa fie. Ma ajuti sa uit ce a fost greu si sa raman doar cu rasul si chipul tau fericit.

Ieri te-am lasat sa conduci “dansul”. Ca acum patru ani tu ai mers inainte si eu te-am urmat. Plina de fericire si de ras. M-ai dus pe strazi fara iesire, ne-am intors si am incercat alt drum. Mi-ai aratat case si flori, si pisici, si fluturi. Te-ai jucat incercand sa intri in fiecare curte intreband daca aici sau aici. Spuneai ca sunt palate si toate aveau povesti cu printese. O sa-ti ofer intr-o zi micul nostru castel in care noi o sa ne scriem propria poveste. Apoi, ti-ai luat rochita in maini si ai mers ca o printesa de-a lungul bulevardului prafuit. Nu conta ca rochita nu era destul de lunga pentru a acoperi tot, tu radeai si erai fericita. Salutai oameni, ei iti radeau inapoi. Erai o printesa coborata printre noi, una care vrea sa zboare cu fluturii si sa inoate cu pestii.

 

Inca-ti veghez somnul. Inca iti numar respiratiile prin intunericul noptii. Inca n-am liniste si te ating sa stiu ca esti acolo si ca esti bine. Uneori ma supar pe timp ca trece atat de repede. Ca nu are rabdare, ca nu mi te-a lasat mai mult timp mica si cuibarita in bratele mele. Ca parca n-a fost destul, nu am apucat sa ma satur de tine bebelus ca erai deja o fetita cocheta care ma privea direct in ochi. In alte zile te vreau mare plimbandu-ne amandoua printr-un sat uitat din Franta. Descoperind case si gradini asa cum facem acum pe stradutele din Bucuresti. Scapate amandoua de tot greul asta de om mic. De lucrurile pe care nu stii sa le exprimi. De diminetile cu suflet greu de la gradinita. De drumul tau catre tine. Apoi te privesc cum te invarti in mijlocul casei facand balet, cum sari in baltile de pe strada, cum topai alergand in speranta ca ai sa zbori ca un fluture, cum vorbesti singura corectand cuvinte si-mi dau zor sa ma bucur de clipa asta minunata despre care o sa scriu peste patru ani cat patru clipe.

 

Ti-am sarutat tamplele si ti-am multumit infinit pentru drumul catre mine, copilul meu de suflet si lumina!

 

 

Te iubeste mama!

Mamele de acasa

Cand privesc in urma, la acesti trei ani si ceva de mamicenie, am un singur regret. Dar este unul mare, o greseala pe care cu greu o sa reusesc sa o depasesc. Insa presiunea de a asigura resursele materiale atunci cand esti parinte singur este foarte mare. Nu iti permiti sa risti, nu iti poti asuma. Imi spun mereu ca nu aveam alta solutie. Dar singurul meu regret este chiar acesta: nu am gasit alta solutie. O varianta care sa-mi permita sa stau cu Matilda acasa mai mult, mai mult de 11 luni. Poate ca n-am avut destula forta sa gandesc in perspectiva, poate ca am crezut ca nu o sa ma doara atat lipsa de langa ea. Poate am crezut ca ei ii va fi bine si asa. Ca o sa pot face destul atunci cand sunt acasa. Mi-e clar acum ca nu a fost asa. De fiecare data cand o simt disperata dupa fiecare clipa pe care o petrecem impreuna, de fiecare data cand se poarta agresiv ca sa ma tina langa ea, stiu ca nu este destul. Si simt mai mult ca niciodata nevoia de a gasi acea solutie care sa-mi permita si sa o cresc fara bona/gradinita 10 ore pe zi, dar sa ii asigur si confortul material. Dar de cate ori imi spun "sari", tot de atatea imi pun frana. Sunt doar eu, nu pot sa risc. Si ramane regretul.

 

Insa sunt mame care si-au putut spune "sari" sau viata le-a impins pur si simplu sa sara. Iar atunci cand a venit momentul intoarcerii la jobul 9/17 au deci sa ramana acasa si sa incerce sa lucreze de acolo. Pentru unele dintre ele doar un hobby sau ceva sa le ofere confortul unei activitati alta decat cresterea copiiilor, pentru altele o necessitate materiala sau o afacere in toata regula. Fie ca si-au urmat o pasiune, au invatat ceva cu totul nou, si-au luat profesia si au iceput sa o practice pe cont proriu, toate incearca sa aiba un profit material, dar si sa castige pretiosul timp langa puii lor.

 

Am prietene care au ales drumul acesta. Unele dintre ele muncesc mai mult decat o faceau atunci cand lucrau pentru un angajator. Altele nu au niciun ajutor peste zi  si se ocupa singure de copii iar cand vine seara incep sa lucreze pentru mica lor afacere. Se intampla sa le prinda a doua zi inca muncind fara sa prinda o ora de somn. Dar incet, incet si-au construit o afacere, si-au castigat clienti care se intorc mereu cu drag la ele, clienti care le recomanda mai departe. Munca lor a devenit o sursa de fericire si implinire. Ma gandesc la Anamaria  cu prajiturele, ma gandesc la Cristina cea cu flori, la Nicol cu salvari si bluze shic, la Alina cea mai talentata, la Cristina mama draga, la Ramona pentru mame, la Andreea cea vindecatoare, Laura mea pretioasa,  la Codrina mea draga, la Adina cea de-o viata. Doar asa, intr-o clipa, cat degetele de la doua maini, mame pe care le cunosc si apreciez. Si sunt multe, si fac multe lucruri absolut minunate. Ele sunt mame care lucreaza de acasa- Work At Home Moms.

 

Daca doriti sa le cunoasteti munca sau sa cumparati din produsul muncii lor (sunt si servicii), aveti ocazia sambata, 12 iulie, la Scoala Libera Waldorf (Strada Scarlatescu nr. 50, sector 1 ) intre ora 10 si 16. Or sa fie prezente si cateva dintre prietenele mele de mai sus. Va las si programul atelierelor din ziua de sambata, trebuie sa va anuntati participarea la adresa de mail de contact:

 

 

În cadrul târgului, pregătim și o serie de workshop.uri atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari:
1. Atel...ier vesel de modelaj pregatit de Ioana Cârâc de la Doar un Hobby
Interval: 10-11
Inscrieri pe contact@wahm.ro

2. Atelier dulce raw pregatit de Andra Dudea de la Amoraws. Vom face rulada cu nutella raw.
Interval orar 11-12
Inscrieri pe contact@wahm.ro

3. Atelier de pâine sub îndrumarea Școlii libere Waldorf.
Atelierul de făcut pâine le oferă copiilor o experiență multi-senzorială, o delectare a simțurilor ce le permite să vadă, să atingă, să miroasă, să audă și să guste.
Interval orar 12- 12:15 modelatul pâinicilor, iar între 12:15 - 13:00, le lăsăm la copt
Înscrieri pe contact@wahm.ro

4. Workshopul cu tema
"Emotiile copiilor - cum le facem fata cand lucram de acasa?" tinut de Anca Iordache - Aware Parenting Instructor - www.parentship.ro
Interval orar - 12:30-13:10
Inscrieri pe contact@wahm.ro

5. Atelier cu tema:
"Vacanta alaturi de copiii nostri" - "Parenting from the heart", consilier Oana Vaideanu, mama WAHM
Interval orar - 13:10-14
Inscrieri pe contact@wahm.ro

6. Ana-Maria Trandafir vă propune să coaseti împreună un semn de carte, cu un model care vă va permite să învăţați cinci cusături de baza reprezentative pentru decorarea cămăşilor româneşti.
Interval orar: 14:00-15:00
Inscrieri pe contact@wahm.ro

7. Delice corner va ofera o reteta foarte simpla de iced tea – dureaza maxim 7 minute, testat de noi – si cateva sugestii de ceai Jenier cu care puteti prepara aceasta bautura minunata.
Interval orar: 15:00- 15:10
Inscrieri pe contact@wahm.ro

8. Teatru de masă, atelier semnat de Scoala libera Waldorf
Teatrul de masă reprezintă o transpunere în imagine a unei mici povestiri.
Interval orar 15:10-16
Inscrieri pe contact@wahm.ro

Avem și o surpriză îndelung așteptată: expozantele la târg vor face parte din primul documentar marca WAHM. Să îl tot plimbăm prin țară ne propunem.

Haideți să invităm împreună cât mai multe persoane care vor afla de harul mamelor creatoare!

Din ce o sa gasiti acolo:

 si multe alte produse si servicii. Aveti pentru ce merge!

 

 

 

Doua la apa

Nu-i despre vacanta, si asa se fac prea multe valuri. Este despre altceva, ceva nobil, ceva cu multa munca si mult suflet. Mai sunt doar cinzi zile, am tot vrut sa scriu si nu am putut decide pentru cine. Pentru ca sunt doua. Doua echipe pe care le sustin. In ambele oameni dragi mie, scopuri apropiate mie. Apoi mi-am zis: dar de ce nu as putea scrie despre ambele? De ce nu s-ar putea dona pentru ambele? Poate chiar si de catre aceeasi persoana, asa cum am sa fac si eu. Sau fiecare pentru scopul pe care-l simte mai aproape de sufletul sau.

 

Swimathon este o platformă de atragere de fonduri pentru cauze din comunitatea locală. Este un mecanism prin care comunitatea se întâlneşte, interacţionează şi se implică să strângă fonduri pentru proiectele pe care le consideră relevante.

 

Swimathon București, ediția a doua, are loc pe 12 iulie la Bazinul Olimpic “Lia Manoliu”, de la ora 9.00. Evenimentul este organizat de Fundația Comunitară București și aduce la start peste 30 de grupuri de inițiativă și organizații non-guvernamentale care și-au înscris deja proiectele pe platforma Swimathon București și aproape 40 de echipe în competiție.

La start se aliniaza 200 de inotatori, impartiti in echipe de cate 5 persoane. Fiecare echipa inoata pentru o anumita cauza. Fiecare echipa este sustinuta financiar (sponsorizata) de catre o companie, al carei logo se poate afla fie pe castile de inot, fie pe tricouri sau costumele de baie. Sau toate la un loc, in functie de suma donata de companie.

Spun ca sunt doua. Primul este pentru Asociatia pentru Dravet si alte Epilepsii Rare al caror banner il puteti vedea permanent pe blog in partea dreapta, despre ei am mai scris aici. I-am descoperit acum ceva timp prin intermediul fratelui meu si de aceea spun ca este un proiect de suflet, este practic familie. Echipa Dravet inoata pentru publicarea unei cărți de rețete pentru copiii cu epilepsie, organizarea a 4 seminarii de nutriție și a 8 ateliere de gătit împreună cu consultantul in nutritie Cristian Mărgărit, în cadrul centrului de zi "Există Speranță"- un alt proiect pe care l-am sprijinit cu tot sufletul- , dezvoltat de Asociația pentru Dravet și alte Epilepsii Rare. Cristi spune despre proiect:

 

Cartea se va intitula “Alimentatie sanatoasa pentru copiii cu epilepsie” si eu voi contribui cu experienta mea, pro-bono. De asemenea, voi participa la mai multe workshopuri despre dieta si despre cum selectam, preparam si combinam alimentele potrivite in aceasta situatie.

Adela a aplicat o dieta ketogenica special conceputa si a avut rezultate foarte bune cu baietelul ei. Dieta vine sa ajute si uneori chiar sa inlocuiasca medicatia in anumite cazuri de epilepsie. 

Am fost uimit sa aflu ca epilepsia este mult mai raspandita decat stiam (statisticile spun ca intre 1 si 3%   dintre oameni au cel putin un episod epileptic pe durata vietii). 

Din pacate in Romania nicio persoana publica nu isi asuma acest fapt (cum s-a intamplat in cazul autismului) si multi se ascund din diverse motive mai mult sau mai putin justificate.

Despre Sindromul Dravet:

 Sindromul Dravet, cunoscut şi sub denumirea de Epilepsie Mioclonică Infantilă Severă (EMIS), este o formă rară şi foarte gravă de epilepsie, pentru care nu există, în prezent, nicio modalitate de vindecare. Convulsiile apar în primul an de viaţă la copilul dezvoltat normal. Primele crize convulsive sunt de cele mai multe ori de lungă durată (status epilepticus) şi în cel de-al doilea an apar şi alte tipuri de crize. Toate tipurile de crize sunt deosebit de rezistente la medicaţie, iar prognosticul pentru Sindrom Dravet este descurajator. 

Persoanele cu sindrom Dravet au un risc crescut de SUDEP (sudden unexplained death in epilepsy – moarte subită în epilepsie), şi se confruntă şi cu alte condiţii morbide care trebuie, de asemenea, tratate cu atenţie. Copiii cu Sindrom Dravet nu vor depăşi această condiţie, care le afectează toate aspectele vieţii de zi cu zi. 

În 1978, un neurolog francez pediatru, Charlotte Dravet, a descris pentru prima dată un grup de copii cu un model special de crize, care nu puteau fi controlate de medicaţie. Cel mai important aspect al acestui sindrom epileptic este că până la declanșarea crizelor copiii au o dezvoltare complet normală, dar, pe măsură ce avansează în vârstă, dezvoltarea lor poate încetini și chiar își pot pierde abilităţile pe care le-au dobândit.

 

Si mai mult puteti citi pe site-ul dedicat aici. Iar povestea incredibila a Todorei si a fetitei ei Sanziana este scrisa in detaliu aici.  Donatiile pentru acest proiect se pot face in mod direct si transparent aici sau poti veni sambata pentru a oferi sustinere! In apa or sa fie: Alexandra Coliban si Gelu Kelmer, Radu Popescu, Maria Tanasescu, Lumi Serban.

 

 

 

***

 

Pentru Fire de Dragoste (Asociatia Unu si Unu, Micolino si Totul despre mame) inoata mame dragi mie, le stiti din mediul virtual am mamelor blogger-ite- Ana, Ana Maria, Bogdana - si Tili (pe care nu o cunosc, dar sunt convinsa ca-i un om la fel de inimos). Am mai scris pe blog despre copilasii nascuti prematur si despre ajutorul de care au nevoie. Acum o sa va rog sa intrati pe link-urile de pe numele fetelor pentru a citi povestile lor emotionante, Ana Maria chiar a trecut prin teroare incertitudinii de a avea un copil sanatos sau macar in viata dupa o nastere cu probleme.  

 

Despre proiectul Fire de Dragoste:

Poate nu stiati, dar conform statisticilor privind nasterile premature, 79% dintre bebelusi sunt nascuti între 32 si 36 de saptamani, 10% intre 28-31 de saptamani, iar 11% vin pe lume la doar 28 de saptamani.

Bebelusii nascuti prematur petrec foarte multe ore la terapie intensiva, in incubator, si adesea au nevoie de botosei si caciulite adaptate dimensinilor lor reduse care sa-i protejeze si sa-i ajute sa-si regleze mai usor temperatura corpului.

Cum nu prea se gasesc aceste articole pentru bebelusii prematuri, impreuna cu prietenii de la Totul Despre Mame ne-am gandit sa invitam toate doamnele stiute si nestiute sa creeze caciulite si botosei pentru acesti copilasi. Fa o sezatoare cu prietenele, vecinele, colegele de la job si petrecand impreuna timp de calitate puteti sa tricotati/impletiti impreuna pentru copii prematuri! Da vestea mai departe!

Pentru acesti micuti luptatori, seturile pe care le vom crea sunt o necesitate, nu un moft, stim cu totii ca ei stau dezbracati in incubator, asadar aceste articole de imbracaminte reprezinta un necesar minim pentru a le asigura o evolutie sanatoasa.

Potrivit acelorasi statistici, 1 din 10 bebelusi care se naste are nevoie de aceste seturi. Ideal este sa fie seturi: tuturor ne place sa fim asortati si ne creaza alta stare de spirit cand vedem armonie si culoare si vor avea un efect terapeutic si pentru mamele acestor bebelusi.

Va invitam si pe voi sa-i ajutam impreuna pe acesti copilasi, cu lana sau bumbac, cu andrele sau crosete, cu tutoriale de pe Youtube sau cu ani de pricepere in spate, sa aducem putină culoare si optimism in viata acestor micuti si in viasa mamelor lor ingrijorate si framantate de incertitudini.

Mai mult cititi aici, cum puteti sprijini Campania fetelor si de ce ceea ce fac ele nu este un moft ci un confort pentru copii si parintii lor. Donatiile se pot face direct pe site-ul evenimentului aici sau intrand pe pagina Bazarului deschis pe Facebook unde puteti licita pentru servicii sau bunuri donate in acest scop. O gasiti acolo si pe prietena mea de cand lumea, Sinziana Iaru, un foarte talentat make-up artist care a donat o sedinta de machiaj profesional. Ca sa dau din casa: ea mi-a realizat machiajul din cea mai frumoasa si stralucitoare zi din viata mea, botezul Matildei. Pentru a va simti si voi la fel de speciale intr-o zi deosebita puteti licita aici.

 

***

 

Mai sunt 5 zile in care puteti dona, dar nicio zi nu este mai buna decat cea de azi :)!

Despre parinti

Tocmai m-am intors din cel mai frustrant concediu ca parinte. Pentru ca nimic nu ma frustreaza mai rau pe lumea asta decat sa o cert pe Matilda. In primul rand sa o bag intr-un mediu care sa necesite limite peste gradul ei de toleranta. Si, date fiind conditiile, sa nu gasesc alte metode de aplanare decat sa tip la ea si sa o cert. Iar odata suit in carusel greu te mai dai jos. Asa ca mi-am petrecut ultimele 10 zile intr-o continua lupta cu mine si cu ea. Ea nepricepand ce se intampla, eu impunand lucruri diferite decat stia ea pana acum. Atata cicaleala si observatii nu a primit in cei trei ani de viata adunat. Atatia de stai cuminte (nici nu stia ce-i aia pentru ca noi nu folosim cuvantul asta), atatia de nu mai rade ca doarme X, atatia de nu mai vorbi ca-l trezim pe Y, atatia de nu mai canta ca deranjezi, atatia de nu mai alerga, nu mai sari, nu te mai JUCA asa ca se intampla nu stiu ce alta chestie, nu mai plange ca speriem copiii mai mici. Atatia de shhhht de cand deschidea ochii pana se culca. M-a frustrat, m-a enervat, m-a consumat pana in punctul in care imi venea sa plecam acasa numai sa nu-i mai spun ca nu are voie sa rada cum rade ea, adica tare, pentru ca trezim pe cineva. A fost suficient sa schimbam mediul si compania pentru ca toata piramida noastra de liniste si educatie blanda sa se prabuseasca. Pentru ca libertatea ei functioa gresit atunci cand alegea sa imite actiunile unui alt copil. Prefera sa urmeze un copil de 4 ani jumate in tot ce facea si nu mai auzea nimic in jur. Eu perplexa in fata acestui comportament si a faptului ca ea nu realiza ca se lasa condusa de un copil cu aproape aceeasi minte ca si a ei. Ea euforica in fata noului taram descoperit, adica se poate sa facem si numai ce ne da prin cap?! Mai ales ca erau idei noi, nefiind ale ei. Adica putem sa fugim de parinti si sa ne ascundem in sifonier, pfaa! Si asta nu ar fi fost nimic daca nu s-ar fi pus in pericol prin acest comportament, ca doar se joaca impreuna cu alti copii de cand se stie. A fost o leapsa permanenta si nervi intinsi. Nici vorba de odihna sau relaxare decat in clipele cand eram suficient timp singure pentru a-si reveni la starea ei obisnuita.

 

Am venit acasa profund trista si descumpanita. Mai ales ca la sfarsitul istoriei din toata cearta pe care a primit-o Matilda a rezultat ca problema mea nu era cu actiunile ei haotice ci cu celalalt copil. Pam, pam! Asa ca am ajuns, mi-am cerut un moment de liniste si am rememorat evenimentele. Ce s-a gresit, ce se putea face altfel. Cum sa repar ce s-a intamplat pentru ca a ramas blocata in avalansa de "nu-uri" ca la orice pas zice ca trezim un bebelus. N-am fost pregatita sa o vad comportandu-se asa. Iar asta a fost prima greseala. Am plecat cu imginea idilica in minte a copilului jucandu-se linistit cu un altul pe plaja si noi, parintii, respirand o clipa de liniste. Iar gresit. Am crezut ca atunci cand ma va auzi radicand vocea ma va si asculta. Chiar deloc. Am crezut ca daca o amenint cu intreruperea vacantei daca nu inceteaza sirul de neascultari, se va linistit. Nici asta. Pentru ca lucrurile astea nu functioneaza cu un copil care nu a fost crescut asa si chiar deloc cu un copil inteligent. Mi-a spus simplu ca ea nu poate sa nu ma mai supere si mai bine plecam acasa. Iar Pam, Pam.

 

Deci jocul se redeschide. Metodele sunt iar puse in discutie. Provocarile nu se termina niciodata. Iar eu trebuie sa fac fata mai bine situatiilor de genul asta. N-am facut decat sa tip la ea si sa o amenint. Evident ca nu a functionat. N-am avut deschiderea sa procedez altfel, nici nu stiu cum, dar altfel. Atat de mult m-a deranjat comportamentul ei "prost", si atat de mult m-a deranjat reactia mea, incat nu am putut iesi din cercul vicios. Nu am avut disponibilitatea de a iesi din patratica de parinte. Atat de mult mi-am dorit o pauza si liniste incat mi-am revendicat-o cu orice pret. Nu mai conta ca vacanta asta trebuiea sa fie despre amandoua. Si nu cred ca raceala crunta si lipsa somnului pe toata aceasta perioada ar fi o scuza. Sau poate ca este. Sa nu poti dormi pentru unii este suficient sa-i transforme in isterici, dar eu nu dorm de aproape 4 ani, nu e ceva nou. Ceva a fost altfel. A fost o combinatie perfecta de factori pentru a ma transforma in parintele imperfect. Matilda va uita, probabil. Chiar daca primul lucru pe care-l spune despre vacanta asta este ca a suparat-o pe mami. Eu nu cred ca o sa uit curand acest esec in viata de parinte. Si probabil ca este bine sa nu-l uit si sa stiu mai bine mai tarziu.

 

 

Acestea sunt gandurile pe care le iau cu mine la intalnirea de marti, 8 iulie, de la Hotelul Howard Johnson. Cand am primit invitatia pentru Social Media for Parents eram un parinte linistit si senin. Intre timp am devenit un parinte tulburat de propria incapacitate de a gestiona o situatie noua. O sa discutam si o sa impartasim la fata locului experiente vesele si mai putin vesele, o sa avem ocazia sa discutam cu specialisti in parintela si figuri din social media. Mai puteti solicita o invitie aici. Ne vedem marti!

Cum sa-ti repari frigiderul gratis

Eu sunt taur, cica am fi putin mai anosti, nu prea ne scaldam in spontaneitati. Cred ca de fapt este un sens al stabilitatii putin gresit inteles. Ne place sa stim ce avem sub picioare, cam atat. Iar asta ne ghideaza si alegerile in materie de cumparaturi alimentare, imbracaminte, case, mobile, electrocasnice, electronice, etc. Ne hotaram, cam greu ce-i drept, dar dupa ce am luat decizia ramanem cu alegerea noastra si morti. Iar cand alegem o facem dupa niste axiome proprii- le putem spune si stereotipii-, o recunosc si pe asta. Deci televizorul e musai Samsung, masina de spalat Whirlpool, fierul de calcat Tefal, cuptorul Hotpoint, robotul de bucatarie Brown, tot felul de aparate pentru ingrijire personala musai Philips, frigiderul Arctic. Ca de fapt despre frigider si este vorba.

 

Acum sapte ani, cand m-am mutat prima data la "casa mea" si am facut din casa goala casa plina, mi-am cumparat un frigider Arctic. De fapt o combina frigorifica (cu ecrane si butoane). De ce Arctic? Pentru ca: a se vedea mai sus! Numai Arctic este Frigiderul. Si ne-a mers bine, si ne-am iubit, si l-am adus dupa mine la a doua casa a mea. Incapator, destept, se auto curata, striga dupa mine daca-i las usa deschisa, striga si la copil cand sta prea mult si se zgaieste in el. Pana acum vreo doua saptamani cand a inceput sa sughita. Frigiderul, nu copilul. I s-a aprins beculetul! Cu va ziceam: are ecrane si butoane. Iar pe mijlocul ecranului un ditamai semnul exclamarii rosu. Am zis eu sa-l ignor, chiar am facut-o. Dar cat timp poti sa ignori un semn al exclamarii ROSU! Si poate ca m-as fi nesimtit si mai departe daca ecranele alea albastre nu aratau niste temperaturi ingrijoratoare. Intai in congelator, apoi si in frigider. L-am tot rugat, i-am tot dat congelari rapide, nimic. L-am miscat, l-am adulmecat, iar l-am rugat. Nimic! Sun un specialist: verdict trist! Trebuie consultat, numai ca-i vineri si vinerea iarba nu creste pentru serviciile de asistenta, pentru ei creste de lunea. Ma programez pentru luni. (E cu programare si cu zis seria frigiderului, e scrisa pe un abtibild mic in interiorul frigiderului, dreapta jos).

 

Acum, daca istoria asta nu s-ar fi intamplat in cea mai calda zi pe anul asta, cu un congelator plin si cu un sfert de vitel anuntat sa vina intr-o saptamana, nici n-as fi clipit. Ca sunt prea obosita sa ma mai consum si ca dupa toate gaurile din buget din ultimul an ce mai conta un frigider? Abia ne reglasem financiar, sa ne dereglam la loc! Cum oricum nu ma duceam sa cumpar alt frigider in doua zile, mut congelatele ba la vecina, ba in cuptor si dau o sansa service-lui pentru luni. Ne transformam si noi in musafiri si mancam din frigiderele altora :)).

 

Vine luni, suna nea simpaticul de la Arctic- chiar e simpatic- stia foarte bine cartierul pentru ca era "pe zona" asta de mult timp, vine. Consulta frigiderul, considera ca are nevoie de o reincarcare cu "agent frigorific". Vine cu ustensilele, perfuzeaza frigiderul. Platesc 200 de lei cu factura detaliata si chitanta. Imi spune sa o pastrez in caz de ceva. O pastrez. Pana a doua zi "cazul de ceva" era evident, beculetul rosu se intorsese, vreo 12 grade in congelator si ele. Si mai multe in frigider. N-am timp sa sun toata ziua. Sun abia miercuri, il sun pe nea simpaticu, si urmeaza conversatia:

 

Eu- Buna ziua, sunt Cutarica din strada Cutare!

El- Da, stiu cine sunteti.

Eu- Stiti, frigiderul tot nu merge, are o alta problema.

El- Inseamna ca are o fisura si pierde freon, reprogramati la firma pentru a veni o echipa sa-l ia sa-l repare.

Eu- Pai, are sens sa-l mai reparam, nu mai bine unul nou? (intreb si eu ca omul cu gandul la costul reparatiei si la durabilitatea ei, apoi tot la unul nou ajung)

El- Il reparam in garantie.

Eu- Pai, siti, nu e nou, are sapte ani!

El- Stiu, doamna, il reparam in garantie!

Eu- Pai, mai merita?

El- Pai, daca e in garantie....

Eu- Adica fara costuri? (tot nu pricepeam care e treaba, adica, ceva fara bani?!)

El- Da! Va duceti la sediul nostru din Strada Cutare, depuneti o cerere si or sa vina sa-l ia baietii de acasa, il reperam si vi-l aducem inapoi.

Eu- Din casa si pana in casa? (ca stiti ca electrocasnicele mari va sunt tranite in fata blocului si pa, tre sa dai din gene portofel pentru a fi duse in casa)

El- Da, ne ocupam noi de tot!

Eu- Ooook....

 

 

Si doua zile mai tarziu (pentru ca eram in prima saptamana de gradinta, acea saptamana din iad), cu Matilda de mana, ma prezint la sediul din strada indicata, completez o cerere, mentionez in ea ca frigiderul are "doar" sapte ani si ca solicit repararea in garantie, fac iar ochii mari si depun cererea complet neincrezatoare ca asa ceva se va intampla. Era vineri, urma weekendul prelungit, ma suna oamenii marti. Vroiau si o copie dupa CI. Le trimit. Ma suna iar pentru ridicare (aici as avea singura obiectie, te suna, frate, pentru o zi de ridicare in aceeasi zi cu o ora inainte sa vina, evidet in interval 8-18 cand aproape orice om presteaza o munca pentru un ban cinstit). Nu am timp in ziua aceea, era joi. Vineri nu "faceau ei sectorul". Intre timp imi vine vitelul. Ma dau de ceasul mortii sa gasesc un congelator liber, gasesc, dar ma rupt de spate si nu am cum sa-l duc eu, trebuie sa astept proprietarul sa vina sa ma ajute. Asa ca-mi petrec o noapte transand carne si butonand frigiderul. Daca-i dau congelari rapide repetate, sta la 0 grade in congelator. Asa ca dorm cu mana pe buton de dragul carnii de vitel. Salvez carnea, o duc in vecini. Vine luni, nu suna nimeni. Ma suna iar, marti, vin si-l iau. Mama deja radea ca sa-i aprindem o lumanare ca nu crede ca-l mai vedem. Mna, traim in Romania tuturor posibilitatilor. Insaaaa, o zi mai tarziu ne-a fost returnat. Reparat si functional. Si nu reparat oricum, ci in GRANTIE! Si un plus de 24 de luni garantie pentru lucrarea executata. Pam-pam!

 

 

(era in process de racire, acum e bine mersi la -18 si 2 grade)

 

Deci, de aveti aparate frigorifice Arctic, si cred ca si alte aparate Arctic, apelati cu incredere la serviciul lor de intretinere.

 

Service oriunde ai nevoie

Nevoile tale sunt preocuparea noastra permanenta. De aceea iti oferim cea mai extinsa si rapida retea nationala de service. Pentru ca esti client Arctic, beneficiezi de service atat in timpul garantiei, cat si in perioada post-garantie. Mai mult, iti oferim piese de schimb si accesorii pentru intreaga durata de viata a produsului.

 

Cele 38 de reprezentante service la nivel national se afla in permanenta legatura cu Sediul Central Service pentru a raspunde cat mai prompt solicitarilor tale, indiferent de zona de domiciliu.
Peste 70 de unitati mobile de interventie dotate cu tehnica de depanare si piese de schimb te vor ajuta atunci cand vei avea nevoie. Si pentru ca folosim sisteme informatice performante, orice problema poate fi solutionata in cel mai scurt timp.

Cu amintiri si cafea

Copilaria mea s-a intamplat intr-un mic sat din Prahova. Iesi din Bucuresti pe DN1 si la Potigrafu faci dreapta. Treci o padure. Treci un rau. Si cand in fata se vede doar campul si drumul lung cu plopi faci la stanga. Pe drumul cu fantana mare cu o cumpana din lemn. Prima pe care o vezi este gospodaria tatei Tudora de la Ratesti. Cand vezi parul cel mare cu pere rosii, stii ca aproape ai ajuns. Apoi drumul pietruit pe langa campul cu salvie. Apar casele cunoscute. Stii ca undeva in stanga este cimitirul. Cooperativa vecina cu bunica primei iubiri. Biserica. Crucea marea din piatra din raspantia noastra. Nucul pe care-l are la poarta tanti Fana. Scoala, gradinita. Esti deja la cateva case distanta. Treci de gradina scolii cu perii si merii din care ti-a facut de atatea ori placinta. Cea mai buna placinta! Ai ajuns. Esti la fantana. Respiri. Esti acasa.

 

N-am mai fost la tara la mine de 4 ani. De Sfanta Marie. Biserica de acolo poarta acest Hram. Maria mea abia isi anuntase venirea de cateva zile, zile tulburi. Am fost cu ea acolo ca sa o onoram pe prima Marie, cea care acum se odihneste de tot. Tocmai de asta nu am mai fost acolo, la tara, pentru ca prima Marie  nu mai este si cu ea s-a dus si sensul acelui loc. Dar copilaria mea a fost acolo. Forta si esenta mea se trag din acel sat mic de langa Ploiesti. Cum plec din Bucuresti pe DN1 si simt mirosul rafinariilor de la Ploiesti, cum simt fiorul acelor drumuri lungi catre tara. Si mai lungi inapoi catre casa. Mirosul de Ploiesti este mirosul de copilarie. De rafinarie, intai de pamant ud de primavara, apoi de inimile mari si galbene cazute din plopii de pe drum. Au trecut 24 de ani de atunci, de la ultimul drum spre ea, dar mirosul acela... ma intoarce atunci cand eram intregi.

 

La inceputul lunii am pus Matilda intr-un autocar- plin de copii si oameni simpatici- si am mers in "excursie" la Ploiesti. A fost invitatia Anei in organizare cu Replica Vedetelor. Ei promovau o frumoasa cafenea, mie, in secret, imi tremura sufletul. De dor de satul mic de langa Ploiesti. De dor de mirosul acela, cu teama pe care o am de fiecare data ca poate a disparut mirosul. Ca s-a terminat cu petrolul, ca nu mai miroase Ploiestiul. Peste asta o teama si mai mare: raul de masina al Matildei. Am ajuns la locul de intalnire la timp- ca niciodata in istoria noastra in doi. Amandoua cu emotiile primei excursii impreuna. Cu autocarul! Cand esti atat de mic cum este ea acum, autocarul este asa cevaaa, un fel de "cal magic". O fascineaza si tramvaiele, troleibuzele, autobuzele, dar autocarul este un fel de rege al tuturor. Si am pornit, si a fost bine! Am ajuns intr-o ora fara peripetii si fara rau, dar cu multa veselie si cantecele din partea Sorinei (LearnWithMusic). Sincere felicitari pentru cum te-a tinut vocea si echilibrul pe tot drumul!

 

 

 

Si daca la "acasa" de la tara mirosea a petrol, la "acasa" din Bucuresti miroasea a cafea. Pentru ca din copilaria acasa-acasa imi amintesc mai mult petrecerile- poate pentru ca atunci eram acasa (?!). Craciunul, Revelionul cu toti prietenii, ziua fratelui meu care era inainte de deplasarea de vara de la tara. Erau petreceri, oamenii erau fericiti, era cafea buna la ibric. Si era relatia mea secreta cu ce ramanea in ibric. Zatul. Cafea nu aveam voie, doar eram copil. Dar nimeni nu spunea nimic despre zat. Asa ca al meu era! Ma strecuram in bucatarie si mancam zatul din cesti sau din ibric. Imi amintesc gustul, senzatia. Cred ca in el ramanea si mai tot zaharul pus. Acum probabil ca ar afla si ai mei secretul energiei in exces la ora de culcare :)). Matildei ii place la fel de mult mirosul de cafea. Imi cere mereu, ii spun ca nu este pentru copii. Se uita lung si cu "amenintarea" lasa ca ma fac eu mare. Cred ca va fi o mare cafengioaica.

 

Pentru ca a fost gasca mare la Ploiesti, probabil siti deja ca s-a deschis in shopping center-ul din partea de vest a orasului Cafeneaua Coffeol. Va spun pe scurt. Cafeaua fantastica, sincer! Imi era dor de o cafea buna, pauza din timpul alaptarii m-a facut sa ma multumesc cu ce cafea se nimerea, in sistem sa intre. Dar mi-am amintit ce nedreptate ii faceam. Fantastica, va spun! Ii gasiti in drum spre munte, imediat din linia de centrua- foarte accesibil. Noi o sa facem o pauza acolo de fiecare data cand urcam spre munte. Si cum muntele pentru noi este in principiu Brasovul, m-am bucurat sa aflu ca-i regasim si acolo. Ambele cafenele au terasa generoasa afara. Sper sa isi gaseasca o locatie buna pentru ei si in Bucuresti si sa ne mai bucuram de momente aromate si mai aproape de casa. Cafea in toate specialitatile, si organica pentru doritori, oricum toata cafeaua preparata la Coffeol are o origine fericita. Cafea aromata de condimentele speciale. Cafea buuuna cu un strop de caramel (preferata mea). Ceaiuri. Prajituri, briose, inghetata. Matilda si-a dorit o inghetata. A primit una doua. Si un serviciu impecabil din partea angajatilor. Au rezistat invaziei de pitici si mame, dar si "ochiului critic" venit din partea blogger-ilor de fashion- prezenti si ei.

 

 

 

Ne-am revazut cu Daniela (Smallprint):

 

 

 

 

Nico- arata impecabil!

 

 

Gabriela Ioana Maalouf - trainer dezvoltare personala (o sa ne revedem cu ea pentru un interviu).

 

 

 

  

Muzica din partea 2 Man Show - Bogdan si Iustin - foarte tari baietii!

 

 

 



 

Copiii nostri in buna supraveghere a Sorinei, o sa mergem sa o mai vedem la MikoKids.

 

 

 

 

 

Si noi :)

 

 

 

 

 

 

 

 

Cred ca o sa ne vizitam curand prietenii din Ploiesti! :)

 

Promotia lunii Iunie la Funny Land

O parte  buna a socializarii online este ca poti cunoaste oameni foarte frumosi pe care altfel nu ai fi ajuns sa-i intalnesti. Mor de dragul mamelor dedicate pe care le-am cunoscut de cand am blogul, imi face mare placere sa vorbesc cu ele atunci cand am timp, chiar si asa pe FB sau aici, pe blog. Sunt copilasi pe care-i "cunosc" de cand erau in stadiul de proiect sau de cand mamelor lor inca ii purtau in pantec. Ii urmaresc din umbra si ma bucur pentru cat de frumos sunt crescuti si pentru cata bucurie aduc in familiile lor. Pe cateva dintre aceste mame am ajuns chiar sa le chem prietene, sunt oameni care mi-au imbogatit viata si ma simt un om norocos ca am ajuns sa le cunosc. Deci mi se pare firesc ca atunci cand una dintre ele vine catre mine cu o rugaminte sa fac ce pot in acest sens. Daca acea rugaminte mai este si in legatura cu ceva ce ma intereseasa si ceva in care cred si imi doresc sa sustin, atunci cel mai adesea o sa vedeti aici un articol despre asta. Astazi despre Funny Land, un proiect pe care-l sustin si pe care mi-as dori sa-l vad crescand.

 

Oana si Nicol, doua mamici tinere si foarte implicate in cresterea comorilor aduse pe aceasta lume, si-au unit cunostintele, pasiunea si resursele si au adus pe piata atelierelor si cursurilor pentru parinti si copii un concept nou. L-au numit Funny Land, eu as zice ca este mult mai mult- chiar este treaba foarte serioasa, si l-au lansat pe 1 Iunie catre plubic. Fiind o luna de inceput ele isi doresc sa va ofere ocazia sa puteti cunoaste proiectul lor oferind o prima sedinta in mod gratuit pentru orice atelier din cadrul Funny Land si 20% reducere pentru toate serviciile, pana la sfarsitul lunii Iunie. Mi-am zis ca nu putem rata momentul, mai sunt doua saptamani din luna Iunie, deci sa profitam! Va las mai jos in compania lor, a Oanei si a lui Nicol- le-am rugat sa se prezinte pentru noi- si prezentarea atelierelor disponibile momentan. Stiu ca fetele mai pregatesc niste surprize utile pentru vara, dar revin asupra lor.

 

 

Oana & David

 

 

 

" .... ma vedeam mama...de cand ma stiu. Stiam ca voi fi o mama tanara. Stiam ca voi fi o mama implicata. Stiam ca voi fi mama. Asta a fost scopul meu aici, pe aceasta lume. Mi l-am indeplinit si o sa continui sa il indeplinesc atata timp cat voi fi in viata. David este cel mai frumos cadou pentru mine!"

"Numele meu este Oana Sabina Nistor, am 28 de ani si sunt psiholog si psihoterapeut de orientare cognitiv comportamentala si am o vasta experienta in lucrul cu copiii si famiile lor ! Din intreaga experienta pe care am dobandit-o pana in prezent, pot sa denumesc cateva proiecte in care am fost implicata si anume :

- psihoterapie individuala adulti si copii, de familie si cuplu in cadrul Psycovery (4 ani);

- profile psihologice si consiliere in cadrul Dios Detective (5 ani);

- psiholog, psihoterapeut copii si familie in cadrul gradinitei Future Castle (3 ani) ;

- instructor FasTracKids (3 ani) ;

- psiholog, psihoterapeut in cadrul Funny Land (proiect nou).

Eu am decis sa fac parte din Funny Land tocmai pentru ca am lucrat in acest "sistem" al copilariei  si stiu ce exista si ce nevoi sunt. In general, am dat de aceleasi probleme repetate unic in fiecare familie. Prin cursurile mele nu ofer doar ceva nou pt copii, ci fac si un fel de instructaj cu parintii. Incerc sa deschid minti, sa insuflu dragoste si daruire pt copil, sa ii captez atentia parintelui pe nevoile copilului. Cursurile pe care le voi sustine si pe care le-am conceput sunt menite sa faca acest lucru. Si da, exista multe activitati pe care le vom face afara, tocmai in ideea de spatiu, aer si vara. Deci, suntem pregatite si din acest punct de vedere. De asemenea, in cadrul cursurilor mele voi avea invitati specialisti care se vor adresa atat copiilor, cat si parintilor (pediatri, stomatologi, nutritionisti, psihologi). Va fi munca de creatie, joaca, experiment, dans, etc. Vom vorbi, gandi, va exista miscare, tot cursul fiind gandit in functie de copil. Mai mult, o sa adaptez activitatile in functie de grupa si sper ca si in functie de copil. Un copil care va frecventa cursurile Funny Land nu va fi pedepsit, recompensat sau obligat sa  participe la o activitate la care nu doreste. Gandeste-te la un fel de dezvoltare emotionala si intelectuala prin joc si experiment."

 

 

***

 

Nicoleta & Ruxandra

 

 

 

"Iubesc copii si mi-am dorit mereu sa lucrez cu ei sau pentru ei. Cineva acolo sus, a dorit ca eu intai sa trec prin alte incercari, probabil sa capat o alta experienta si apoi sa ma concentrez pe copii. "
 

Sunt mama unei fetite de 1 an si 8 luni si pana sa vina pe lume Ruxandra mea, am activat in Mobile Marketing (timp de 10 ani). Eu personal nu am studii sau experienta in lucrul cu copiii; am absolvit in 2008 Facultatea de Relatii Publice iar in 2011 un Master de Comunicare Manageriala, dar toate persoanele cu care colaborez au experienta si dragoste pentru copii – altfel nu ar fi lucrat cu mine De asemenea, incerc sa-mi selectez partenerii din categoria parintilor, astfel am certitudinea ca stiu ce inseamna "un copil" iar eu imi propun sa urmez si o pregatire care sa fie acoperitoare pentru proiectul meu.

De ce vine proiectul dupa o experienta de atatia ani in alt domeniu? Pai, e foarte simplu. Spuneam mai sus ca sunt mama unei fetite de 1 an si 8 luni; in perioada in care am fost in concediul de crestere copil, compania la care activam si-a sistat activitatea – deci ma aflam in situatia de a o lua de la capat! Si ce ar fi fost mai potrivit decat sa urmez un vis mai vechi!?!

De ce un club pentru copii? Iarasi e foarte simplu! Mi-am dorit un loc complet, un loc gandit ca pentru copilul meu, pe diferite etape de varsta. Un loc sigur si curat, in care parintii sa-si aduca cu drag copii, mizand pe increderea, siguranta, corectitudinea si respectul nostru fata de puii lor. Acest loc a capatat denumirea de Funny Land!

La Funny Land, atat cei mici cat si cei mari isi pot gasi cu usurinta ceva de facut: in timpul petrecerilor pe care le organizam, cei mici au la dispozitie spatiul lor de joaca, dotat cu tot felul de jucarii (aici fac o mica paranteza – am vrut sa ies un pic din tiparul locurilor de joaca, asa ca spatiul nu a fost utiliat in stilul locurilor de joaca clasice) iar parintii pot savura linistiti o cafea gustoasa intr-o zona de bistro generoasa si cocheta. Ei pot sta linistiti, intrucat puii lor sunt supravegheati in permananeta de personal cu experienta in lucrul cu copiii.

Locatia in care ne desfasuram activitatea mai cuprinde si doua sali de curs, unde am inceput sau vor incepe in curand o serie de activitati: de la tot felul de ateliere (olarit, pictura pe machete, brutarie, prajituri, origami, patchworking, desene cu nisip, si nu numai) cursuri diverse (limbi straine exotice, sah, dans, actorie, teatru, pictura, bune maniere, aranjare a mesei, de cusut pe etamina etc), baby parking, teatru (nu cursuri, ci pur si simplu scenete in locatie, unde cei mici pot interactiona cu actorii) pana la psihoterapie pentru copii si parinti, dezvoltare personala, si cursuri de dezvoltare emotionala, mentala si a limbajului pentru copii cu varste intre 6 luni si 5 ani (BabyNeeds, KidsRules, LittlePeople), acestea din urma fiind sustinute de psihologul si colaboratorul nostru Oana Nistor, careia ii multumim din suflet pentru implicare si sustinere.

De asemenea, pentru ca suntem deja intrebati vom da drumul in curand Scolii de vara, iar din toamna, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom oferi si servicii de after school."

 

 

 

 

 

 

Mai jos gasiti prezentarea cursurilor pentru dezvoltare emotionala, mentala si de limbaj despre care va vorbeam la inceput:

 

***

 

Cursul BabyNeeds este conceput pentru copiii intre 6 luni si 1 an 8 luni. La curs cei mici vor participa alaturi de unul sau ambii parinti, fiecare intalnire mulandu-se atat pe nevoile copilului, cat si pe informarea parintelui. BabyNeeds are o structura interactiva, unde timp de o ora copilului ii sunt stimulate toate simturile, iar ca obiective generale cursul are in vedere:

 

- dezvoltarea limbajului (atat la nivel verbal, cat si nonverbal in functie de varsta);

 

- dezvoltarea creativitatii;

 

- socializarea (BabyNeeds face mult mai usoara tranzitia intre stat acasa cu parintele si gradinita);

 

- sudarea relatiei parinte-copil (copilul are incredere ca ceea ce transmite parintelui este inteles, astfel scapandu-se de frustrari in ambele parti);

 

- cunoasterea profunda a propriului copil (sunt aflate in cadrul cursului preferintele copilului, aptitudinile pe care acesta tinde sa le aiba natural);

 

- informarea corecta a parintelui in ceea ce priveste dezvoltarea mentala si emotionala a copilului, sanatate, nutritie si luarea in calcul a posibilelor probleme ce pot aparea in traseul de crestere a copilului.

 

BabyNeeds are o durata de 10 saptamani, fiecare intalnire avand teme personalizate si potrivite varstei copiilor. Grupele de la BabyNeeds (6 luni-1,8 ani) vor avea loc  miercurea de la ora 18:30 si sambata de la ora 09:00. La BabyNeeds grupa are o capacitate maxima de 6 copii. Costul pentru o ora este de 40 de lei (in luna Iunie prima sedinta este gratuita si 20% reducere la toate serviciile oferite).

 

 

 

***

 

KidsRules este un curs compact pentru copii intre 1,8-3,5 ani, conceput in sistem ABC, in sensul ca la fiecare lectie KR se preda o litera a alfabetului care denumeste intreaga tematica a lectiei (de exemplu, la litera A copiii vor invata despre Anglia- elemente definitorii, imn, steag, cateva cuvinte in limba engleza, Anatomie - parti ale corpului si functiile acestora, 3 sau mai multe animale care incep cu litera A, despre Acvariu si viata marina; vor avea activitati interactive bazate pe joc, experimente, comunicare si muzica).

Cursul se bazeaza foarte mult pe:

 - socializare;

- dezvoltarea creativitatii si gandirii imagistice;

- acumularea de informatii noi prin experienta;

- sustinerea parerilor proprii in fata unui public;

- desprinderea de parinte si pregatirea pentru gradinita;

- cunoasterea preferintelor si aptitudinilor copilului;

- dezvoltarea limbajului;

- dezvoltarea capacitatii de a lua decizii;

- asumarea greselilor;

- respectarea regulilor;

- dezvoltarea spiritului de echipa.

De asemenea, copilul va fi observat si evaluat (cursul este sustinut de un psihoterapeut), parintele primind un feedback cu privire la posibilele probleme aparute in dezvoltarea mentala, emotionala si de ansamblu a copilului.

Cursul oferit de Funny Land va functiona fara recompense, fara pedepse, folosind si invatandu-l pe copil comunicarea asertiva si avand incredere absoluta in unicitatea lui. KidsRules va avea loc saptamanal, cu un numar de maxim 12 copii/curs, va dura 2 ore si va avea loc in functie de preferintele parintilor si programul copiilor (dimineata sau dupa-amiaza).

Grupele KidsRules (1,8-3,5 ani) sunt programate joi de la ora 18:30 si sambata de la ora 11:30. Capacitatea maxima a unei grupe este de 12 copii. In cazul in care vor fi multe cereri, vom suplimenta grupele. Costul unei sedinte este de 60 de lei (in luna Iunie prima sedinta este gratuita si 20% reducere la toate serviciile oferite).

 

 

 

 

 

***

 

LittlePeople este un curs compact, pentru copii intre 3,5 - 5 ani, care se bazeaza pe identificarea corecta a emotiilor, conceput in sistem ABC, in sensul ca la fiecare lectie LP se preda o litera a alfabetului care denumeste intreaga tematica a lectiei (de exemplu, la litera A copiii vor invata despre ce sunt Anxietatea, Amuzamentul si Amabilitatea, vor invata sa le identifice corect, Anatomie - parti ale corpului si functiile acestora si cum, cu prin intermediul propriului corp, pot exprima aceste emotii, 3 sau mai multe animale care incep cu litera A si jocuri de rol in care aceste animale isi exprima emotiile invatate la lectie ; vor avea activitati interactive bazate pe joc, experimente, comunicare si muzica).

Cursul se bazeaza foarte mult pe:

 - identificarea corecta a emotiilor ;

 - comunicarea asertiva ;

 - intelegerea trairilor altor persoane si consecintele exprimarii emotiilor;

 - empatie; 

 - socializare;

- dezvoltarea creativitatii si gandirii imagistice;

- acumularea de informatii noi prin experienta;

- sustinerea parerilor proprii in fata unui public;

- cunoasterea preferintelor si aptitudinilor copilului;

- dezvoltarea limbajului verbal si nonverbal;

- dezvoltarea capacitatii de a lua decizii;

- asumarea greselilor;

- respectarea regulilor;

- dezvoltarea spiritului de echipa.

De asemenea, copilul va fi observat si evaluat (cursul este sustinut de un psihoterapeut), parintele primind un feedback cu privire la posibilele probleme aparute in dezvoltarea mentala, emotionala si de ansamblu a copilului.

Cursul oferit de Funny Land va functiona fara recompense, fara pedepse, folosind si invatandu-l pe copil comunicarea asertiva si avand incredere absoluta in unicitatea lui. LittlePeople va avea loc saptamanal, cu un numar de maxim 12 copii/curs, va dura 2 ore si va avea loc in functie de preferintele parintilor si programul copiilor (dimineata sau dupa-amiaza).

 

Grupele LittlePeople vor fi sustinute lunea de la ora 18:30 si sambata de la ora 14:00.  Capacitatea maxima a unei grupe este de 12 copii. Costul unei sedinte (2 ore) este de 60 de lei (in luna Iunie prima sedinta este gratuita si restul serviciilor au o reducere de 20%).

 

 

 

 

 

 

***

De asemenea, pregatim noi surprize!! De vineri seara teatru! Avem o echipa de 4 actrite care vor performa saptamanal o piesa pentru copii (teatru, muzica, teatru de papusi, marionete, avem si un ventriloc in echipa). Numarul maxim pentru inscrieri este de 30 de familii. Iar incepand cu saptamana viitoare vom da startul si cursurilor de teatru.

 

Recomandat copiilor peste 2 ani.

Pentru rezervări și detalii – nico@funny-land.ro tel. 0741.096.474 sau tel. 0726.451.862
Preturi bilete:
- 1 adult + 1 copil-30 lei
- 1 adult + 2 copii-37 lei
- 2 adulti + 1 copil-42 lei
- 2 adulti + 2 copii-45 lei

***

 

Inscrierile se fac prin email la adresa oana@funny-land.ro cu datele de contact, numele si varsta copilului, precum si preferintele pentru ziua si ora la care sa se desfasoare cursul.

 

Adresa Funny Land este: Strada Agricultori nr. 54 A, sector 2, Bucuresti.

 

 

Va recomand cu drag sa profitati de moment si sa descoperiti aceste ateliere!