Se afișează postările cu eticheta Calendar de fapte bune. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Calendar de fapte bune. Afișați toate postările

duminică, 7 decembrie 2014

Advent Day 7- ShoeBox, editia a 8 a

Se termina prima saptamana din Calendarul de fapte bune si vreau sa va vorbesc despre un ultim proiect umanitar- saptamana viitoare o sa va povestesc despre sapte lucruri care fac bine spiritului meu. Despre prieteni cu maini dibace si suflete luminoase. Acum, insa, despre ShoeBox, un proiect inceput acum 7 ani si care a reusit anul trecut sa imparta 30.669 cadouri. Si tot atatea bucurii pentru copiii sarmani din Romania.
Inceputa in 2007 in familie, ca sa-l invatam pe baiatul nostru sa imparta din jucariile si hainutele lui cu alti copii, mai saraci din bloc, dusa apoi la zona orasului Cluj Napoca (faceam “reclama” pe status de yahoo messenger si grupuri de mail), pentru ca in 2013 sa fi adunat deja 30.669 de cutii, de la romanii din 8 tari, 66 de orase si 107 centre de colectare, proiectul ShoeBox reprezinta o incercare minuscula de a face lumea un loc mai frumos. In fiecare an, in preajma sarbatorilor de Craciun, vrem sa punem un zambet pe chipurile a zeci de mii de copii sarmani din orasele in care locuim. 
ShoeBox NU este Mos Craciun, reni si alte fiinte magice, ci este despre oameni care ajuta alti oameni, despre altruism si compasiune. 
Daca deschidem bine ochii o sa gasim la fiecare colt de strada un copil sau adolescent singur, flamand, infrigurat si parasit. Nu salvam lumea cu o cutie de pantofi umpluta cu dulciuri si alte lucruri, dar vom invata, in timp, sa ne gandim la ceea ce avem si nu le ceea ce ne mai dorim. Vom invata sa pretuim perna pe care ne odihnim capul seara sau pe fularul de la gat. Vom invata sa radem vietii in fata si sa apucam cu amandoua mainile de viitorul nostru. 
Experienta ShoeBox este pentru mine o lectie de viata, repetitiva, consecventa si indubitabila ca romanii sunt minunati! Dupa revolutia din ’89, ani la randul am primit “ajutoare” de prin tot felul de tari. Ne miram cum de le pasa la strainii acestia, care traiesc la mare departare de noi, de soarta celor care traim in Romania. Am ajuns sa gandesc acum ca daca nu dau celui de langa mine, ajung sa fiu sarac cu buzunarele pline cu bani si acru, avand camara plina de miere. 
Dar din dar se face raiul spune zicala si eu zic cutie din cutie se schimba realitatea unui copil sarman, in prag de Craciun. 
Va multumesc tuturor celor care in ultimii 8 ani ati fost partasi acestui minunat proiect.  
Va multumesc tuturor celor care, printr-o cutie cu bunatati, ati adus bucurie in inima unui copil si ati permis luminii si emotiei sa cuprinda Romania si romanii aflati in afara tarii.
Mergem mai departe …
Valentin
 
Aceste este mesajul lui Valentin de pe www.shoebox.ro - Cadoul din cutia cu pantofi. Conceptul este simplu si ai nevoie de: o cutie goala pentru pantofi (intreaga si cu capac), hartie pentru impachetat cadouri, foarfeca, lipici, un cadou (fie nou, fie unul in stare foarte buna pe care-l ai deja). Apoi imbraci cutia in hartie pentru cadouri- si corpul si capacul. Hotarasti ce doresti sa pui in ea cu gandul la unul dintre copiii sarmani pentu care acest proiect a aparut- dulciuri (neperisabile), produse pentru igiena, jucarii, hainute (manusi, caciula, soseste groase), o felicitare cu ganduri bune, etc. Puneti in cutie ceea ce poate intra, cadoul sa fie ceva utilizabil, ceva ce ati fi vrut si voi sa primiti sau ce credeti ca un copil si-ar dori, ceva practic. Poti face cate cutii doresti.
 

 
Proiectul nu-si propune sa colecteze donatii deci nu duceti sacose, cutii, mobile, obiecte electrocasnice asa cum bine spun organizatorii  la Pasul 3 aici.  NU lipiti capacul cutiei, el va fi lipit dupa ce se va pune eticheta potrivita sexului si varstei copilului. Copiii au intre 2 si 18 ani (din experienta anilor trecuti segmentul 14-18 ani nu a fost foarte bine acoperit, poate va orientati spre un coil mai mare). Aduceti cadoul la unul dintre centrele de colectare pana pe maxim 15 decembrie. Centrele le gasiti aici. Pentru cei care nu au centre in orasul/zona lor pot trimite coletul la adresa: Valentin Vesa (iQuest Technologies), Calea Motilor 6-8, Cluj-Napoca, 400001, Cluj. Ma puteti suna si pe 0758 083 786.
 
 
 
Pentru mai multe informatii in timp real accesati Pagina de Facebook Shoe Box aici.
 
Spor la impachetat!

sâmbătă, 6 decembrie 2014

Advent day 6- Zi de tinut in brate

Este sambata seara, afara-i frig, in casa bine. Am in brate un copil iubit si in bratele de copil am o pisica torcacioasa. Sunt amandoi calzi si moi si stau cuibariti ca sa primeasca dragoste. Inchid amandoi ochii si parca o aud si pe ea torcand usor a bine. Avem burtile pline de ciocolata- pana si pisoiul a primit niste gustarele speciale- nu cred sa ni se mai intample azi vreo mancare sanatoasa. Dar e bine. Sunt cu ea. Suntem bine. Ne avem si ne iubim. Este putinul ala care face cat Tot.
 
 
 
 
Mi-am dorit sa am o zi in care sa o tin in brate, in care sa ne uitam pe pozele din anii trecuti, in care sa nu facem nimic impus. Sa stam si sa ne oferim iubire.
 
Sarbatoare de Sfantul Nicolae minunata sper ca ati avut!
 
 

vineri, 5 decembrie 2014

Advent Day 5- Dravet Romania- Ateliere cu fluturi si Lansare de carte

Suntem in ziua cinci a Calendarului de fapte bune si vreau sa va vorbesc despre prietenii de la Dravet Romania. Daca va indreptati acum privirea in partea dreapta a paginii o sa gasiti acolo imaginea-link care va conduce spre Dravet Romania. Mai precis in micul lor magazin online de unde puteti cumpara produse proprii, astfel facand o sponsorizare a activitatilor/initiativelor pe care Asociatia Dravet Romania le desfasoara. Nu este pentru prima data cand va scriu despre ei si probabil nici ultima, cred cu tarie in forta acestor parinti speciali care se lupta zi de zi pentru viata copiilor lor.
 
Sindromul Dravet, cunoscut şi sub denumirea de Epilepsie Mioclonică Infantilă Severă (EMIS), este o formă rară şi foarte gravă de epilepsie, pentru care nu există, în prezent, nicio modalitate de vindecare. Convulsiile apar în primul an de viaţă la copilul dezvoltat normal. Primele crize convulsive sunt de cele mai multe ori de lungă durată (status epilepticus) şi în cel de-al doilea an apar şi alte tipuri de crize. Toate tipurile de crize sunt deosebit de rezistente la medicaţie, iar prognosticul pentru Sindrom Dravet este descurajator.
Persoanele cu sindrom Dravet au un risc crescut de SUDEP (sudden unexplained death in epilepsy – moarte subită în epilepsie), şi se confruntă şi cu alte condiţii morbide care trebuie, de asemenea, tratate cu atenţie. Copiii cu Sindrom Dravet nu vor depăşi această condiţie, care le afectează toate aspectele vieţii de zi cu zi.
 
 Ei au infiintat Asociatia Dravet Romania prin care desfasoara activitati dedicate copiilor cu afectiuni neuronale si in special pentru copiii cu afectiuni epileptice rare. Unul dintre proiectele lor importante este Centrul de zi Exista Speranta deja functional in Bucuresti. “Există Speranță” pentru copiii cu epilepsie cu vârstă preșcolară care nu pot fi integrați în învățământul de masă. Pe lângă programul de socializare, centrul ar urma să le ofere acestora și posibilitatea de a urma diferite terapii necesare unei dezvoltări armonioase – kinetoterapie, logopedie, PECS, terapie ocupațională și psihoterapie.
De asemenea, părinții copiilor vor putea să se organizeze în spațiul centrului în grupuri de suport și să discute diferite subiecte care îi preocupă, atât între ei, cât și împreună cu psihoterapeuți.
Centrul “Există Speranță” reprezintă un proiect de parteneriat public-privat, în cadrul căruia Primăria Municipiului București va contribui cu spațiul și utilitățile, iar Asociația pentru Dravet și alte Epilepsii Rare va finanța – prin sponsorizări obținute de la persoane fizice și juridice – dotările necesare.
Inițiativa are loc în contextul în care, în prezent, copiii cu epilepsie nu beneficiază de niciun astfel de amplasament, iar faptul că toate terapiile necesare vor fi disponibile într-un singur loc va ușura mult viața familiilor afectate.
Proiectul centrului de zi “Există Speranță” a obținut o finanțare din partea Petrom, fiind declarat “Proiect câștigător în competiția de proiecte Idei din Țara lui Andrei. Un proiect de responsabilitate socială  Petrom”.
 
In aceasta perioada o alta initiativa de al lor are nevoie de sprijinul nostru: Ateliere cu Fluturi. Proiectul participa in Campania Te implici si poate fi votat dupa logarea pe site (trebuie creat un cont, dar dureaza un minut). Mai sunt sapte zile in care mai puteti vota. Despre Ateliere cu Fluturi initiatorii spun:
Proiectul propus finanțării urmărește dezvoltarea unui pilon de terapie prin artă, care să completeze programul integrat de terapii pentru copiii cu epilepsie oferit în cadrul centrului Există speranță. Astfel, atelierele vor completa şedinţe de logopedie, kinetoterapie, consiliere psihologică, terapie ocupaţională, PECS, camere pentru stimulare senzorială etc. – terapii care să aibă continuitate şi de care copiii să poată beneficia, de preferat, zilnic. Prin acest program, se urmărește favorizarea accesului copiilor care suferă de epilepsie la o serie de activităţi care să îi ajute în dezvoltarea senzorială şi, totodată, să creeze condiţii propice de relaţionare şi socializare, într-un mediu sigur.  
 Finanțarea solicitată va acoperi costurile pe care le presupune dezvoltarea unui program de ateliere de terapie prin artă, denumite „Ateliere cu fluturi”, ce vor avea loc la centrul de zi pentru copiii cu epilepsie „Există Speranță”, deschis de Asociația pentru Dravet și alte Epilepsii Rare, în parteneriat cu Primăria Municipiului București, Direcția Generală de Asistență Socială. Fluturele este în întreaga lume simbolul epilepsiei, iar centrul este prima facilitate din România specializată pentru copiii cu epilepsie de vârstă preșcolară și va fi deschis până la finalul anului 2014. În cadrul centrului copiii cu epilepsie – al căror acces la grădinițele obișnuite este adeseori limitat – vor beneficia de educație și de programe de socializare, precum și de terapiile necesare. Scopul proiectului este de a creşte aptitudinile senzoriale, de socializare, de exprimare a emoţiilor, precum şi de a favoriza integrarea socială pentru copiii cu epilepsie. În paralel, părinţii acestora vor beneficia, la rândul lor, în cadrul centrului de zi, de activităţi de socializare, acest lucru contribuind la crearea unui grup puternic de facilitatori pentru schimbarea condiţiilor limitate de acces la educaţie pentru copiii cu această afecţiune. În România, epilepsia afectează aproximativ 23.000 de copii şi adolescenţi, potrivit singurului studiu disponibil pe această temă (“Date actuale ale incidenţei şi prevalenţei epilepsiilor la copil şi adolescent”, autor Catrinel Iliescu, Societatea de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România). Cu toate acestea, comunitatea familiilor cu copii cu epilepsie este încă în formare, anterior înfiinţării Asociaţiei pentru Dravet şi Alte Epilepsii Rare neexistând niciun serviciu care să li se adreseze. Progresele deja realizate de Asociaţie în zona identificării şi creării unei baze de date cu copiii suferinzi de asemenea afecţiuni şi în furnizarea unor servicii de suport şi informare pentru familii, trebuie completate încă de disponibilitatea unor servicii absolut necesare pentru a ajuta copiii şi uşura viaţa acestor familii - aşa cum sunt cele ce vor fi oferite în cadrul centrului de zi „Există speranţă”. Momentan, parcurgerea terapiilor necesare presupune eforturi sporite atât pentru copii, cât pentru familiile acestora, iar în lipsa unor soluţii alternative, cel puţin un membru al familiei este nevoit să renunţe la o viaţă activă în câmpul muncii.
 
Ceea ce m-a facut sa-i descopar, de fapt, a fost relatia dintre Asociatia Dravet Romania si fratele meu- Cristian Margarit. Cristi a ajutat asociatia prin consiliere nutritionala- alimentatia copiilor cu Sindrom Dravet fiind foarte importanta si putand ajuta in amelioararea simptomelor bolii. Din aceasta colaborare a rezultat si o carte menita sa-i ajute pe parintii si, speram, terapeutii care au in ingrijire copii cu afectiuni neuronale. Cartea se numeste "Dieta Ketogenica- Solutia nutritionala in epilepsie si alte boli neuronale" si va fi lasanta joi, 11 Decembrie, la ora 17 in locatia din strada George Constantinescu nr. 3A- Complex Upground, Restaurant Cervo. Daca doriti sa participati gasiti detalii pe Pagina de Facebook a Evenimentului.
 
 
Noi avem copii sanatosi, insa este o pura intamplare, putea sa fie altfel. Veniti in sprijinul parintilor pe care viata I-a pus in alt loc, unul in care fiecare zi este o lupta pentru viata copiilor lor.
 
 

joi, 4 decembrie 2014

Advent Day 4- Licitatie pentru Andreea (ofer frumoase ghete US Polo)

Ziua a-4-a din Calendarul de bine o dedic Andreei- fetita a carei copilarie nu este inca libera!
 
Andreea, are aproape 6 ani si un diagnostic ce o obliga la o copilarie incorsetata: scolioza congenitala cu malformatie de coloana dorso-lombara; hemivertebra complet segmentata T12 dr.
 
Desi a fost la controale periodice, Andreea a fost diagosticata abia la varsta de 4 ani si jumatate si nu i s-a dat nici o sansa la o copilarie normala, fiindu-i recomandata o operatie dupa majorat.  O raza de speranta a venit din partea medicului Alexandru Thiery ce activeaza in cadrul Spitalului Monza. Recomandarea este: “Indicatie chirurgicala – hemivetrebrectomie pe cale post (Ruf – Harms). Datorita evolutiei nefavorabile al acestui tip de malformatie, cu deformarea severa a coloanei pe parcursul puseelor de crestere, indicatia chirurgicala este profilactica.
 Andreea este colega de gradinita cu Maria Genei Cojocaru si toate detaliile despre conditia ei medicala le puteti citi pe blogul Cojocarilor.
 
 
 
 
Medicul Thiery este cel care se ocupa si de piciorusele Matildei si am toata increderea in el. De fapt a fost si primul medic care a confirmat problema ei si nu m-a considera o mama exagerata care vede lucruri nelalocul lor acolo unde nu sunt. Ce este si mai frumos despre el este ca el si intreaga echipa de chirurgi au renuntat la onorariu pentru ca aceasta interventie sa poata avea loc. Insa, dincolo de efortul tuturor, mama Andreei nu poate suporta singura costul de 17,200 de lei necesari pentru interventie. Are nevoie de ajutor financiar pentru ca fetita ei sa poata avea o copilarie normala si o viata fara dureri. Donatiile se pot face direct in contul RO70RNCB0075134950470001 – titular de cont Spiridon Florina (mama Andreei).
 
Iar fetele inimoase au pus in miscare si o licitatie online pe Facebook- sunt lucruri foarte faine acolo si poate va gasiti un cadou de Craciun- Licitam si impreuna descorsetam copilaria Andreei!
 
Am incarcat si eu primul produs donat in cadrul licitatiei, aceasta pereche de ghetute noi! Sunt foarte frumoase si practice, marca US Polo. Sunt numarul 39-40 si sunt potrivite mai repede pentru un picior ingust. Pretul lor de lista este 599 de lei, eu le-am cumparat cu 299 de lei.  Daca va plac intrati pe licitatie si faceti o oferta. Licitatia incepe de la 99 de lei.
 


 

miercuri, 3 decembrie 2014

Advent Day 3- Caramelo Za Cat

De cand ma stiu am iubit animalele. Si mi-am dorit mereu sa am animale. Si nu un soricel sau un papagal, mi-am dorit din astea cu interactiune directa. Insa mereu am primit clasicul raspuns: cand o sa fii la casa ta! Da, il stiti si voi. Nu se aplica numai la dorinta de a avea un animal. Se aplica in general. Si uite ca sunt la casa mea de vreo 10 ani si mereu am amanat momentul imprietenirii cu o necuvantatoare, mai ales ca de aproape 4 ani am avut mica fiinta cam la fel de "necuvantatoare". Nu mi s-a parut potrivit nici pentru ea si nici pentru viitorul companion sa le fac cunostinta inainte ca Matilda sa poata intelege relatia cu un animal. Sa il respecte si sa inteleaga ca nu este o jucarie. Apoi, Mati a crescut si am observat ca are aceasta retinere, cumva ciudata pentru mine, de a atinge animalele. Unde mergeam cu ea si se ivea ocazia sa interactioneze cu ele, se precipita si imi spunea sa le mangai eu. De caini ii e chiar frica din cauza incidentelor cu cei fara satapan care populeaza parcul nostru.
 
Asa ca anul trecut cam pe vremea asta am inceput negocierile cu ea. Ce animalut i-ar placea. De ce animalut crede ca am putea avea grija. Intai a vrut pesti. De fapt un peste portocaliu. Si am tot amanat si amanat cu mutatul si altele pana cand ea a crescut si a inceput sa devina sociabila si sa-si doreasca un partener de joaca. Si am ajuns noi la concluzia ca o pisicuta ar fi numai buna pentru noi. Am inceput cautarile pentru matzul portocaliu. De ce portocaliu numai ea stie! Poate pentru ca I-a luat cam un an sa poata sa spuna cuvantul asta corect si acum este foarte incantata ca poate :).
 
Nu mi-am dorit un pisic de "rasa". Am dorit sa imbinam aceasta dorinta a nostra de a avea un animalut cu a face ceva bun si pentru el. Am vrut sa adopatam o pisica fara satapan. Un pui care daca nu ar fi luat in grija de cineva nu ar fi avut prea multe sanse la viata. Cautarile au inceput acum vreo doua luni. Am intrat zilnic pe siteurile pentru adoptii pisici. Pe paginile de Facebook dedicate. Ba chiar ne-am indragostit de cateva ori. Insa nu a fost sa fie si adoptiile nu se finalizau. Dar, in ziua cand eram pe punctul de a spune ca adoptia nu-i de noi, imi spune o cunostinta ca o pisica a adus niste pisoi la ea in magazie. Si vine frigul si nu are cine sa-i ia. O rog sa le faca o fotografie. Imi trimite siii ce sa vezi? Unul era aproape portocaliu si super simpatic. Trei saptamani mai tarziu pisoiul devenea membru in familia noastra si primea numele de Caramelo- pentru ca are fix culoarea unei caramele si pentru ca Printesa Matilda din poveste avea un ponei Caramelo, deci pe cale de consecinta printesa noastra are un pisoi omonim. Caramelo a devenit in cele sase zile de cand il avem alintatul casei si tasteaza jumatate din ce scriu eu aici :)). Are un temperament minunat si tooooarce de cum te vede numai la ideea ca o sa-l mangai. Mananca, doarme, a nimerit litiera din prima si nu face tambalau noaptea. In rest face curse si drifturi pe gresia de pe hol.
 
 
 






 
Si ce este absolut minunat: Matilda a inceput sa interactioneze cu el si sa-l ia in brate!
 
 
 
Fratii lui Caramelo au avut si ei noroc si au fost luati de niste stapani iubitori, insa sunt atatia alti pisoi sau pisici mature care inca isi asteapta stapanul. Poate ca si voi v-ati dorit de cand erati copii sa aveti un suflet torcacios pe langa voi si poate vreti sa va faceti un cadou pufos. Dar inainte de a face acest pas ar trebui sa luati foarte serios in considerare urmatoarele- si poate si altele in plus-:
 
- o pisica traieste daca este sanatoasa si bine ingrijita pana la 15-20 de ani, deci este un angajament pe termen foarte lung!
- o pisica nu este o jucarie, nici pentru noi, nici pentru copii; este o fiinta cu drepturi si nevoi si trebuie tratata cu respect!
- o pisica nu ramane mereu pui, deci fiti siguri ca va place temperamentul specific lor si atunci cand devin adulte!
- o pisica nu poate fi lasata singura in casa pe durata concediilor si nu este recomandat nici sa o luati cu voi, deci fiti siguri ca aveti cu cine sa o lasati cand sunteti plecati!
- o pisica mananca de preferat hrana speciala, are nevoie de nisip special, are nevoie de alte accesorii, trebuie vaccinate si deparazitata, asigurati bugetul pentru asta!
- o pisica are nevoie de un mediu sigur pentru ea, unde riscul de accidente si moarte sa fie cat mai redus!
- daca aveti si alte animale;
- daca planuiti sa aveti un copil ce o sa faceti cu pisica, ce o sa simtiti fata de ea;
- daca plecati din tara ce faceti cu pisica;
- daca intentionati sa o sterilizati sau nu;
- daca cineva din familie este alergic la parul de pisica.
 
Stiu ca suna a interogatoriu si unde mai este fun-ul in asta, dar cand adopti un animalut iti iei un angajament serios si trebuie sa fie o decizie luata cu 100% siguranta ca este decizia cea buna. Ca nu este doar un capriciu sau un impuls. Ca sunt dragute si simpatice si  adoptiile sunt in trend. Animalul va depinde pentru tot restul vietii de noi, va avea nevoie de hrana, ingrijire si afectiune. Cam ca un om asa :).  Si teoria fiind terminata va las mai jos cateva sugestii :).
 
 
In fiecare dintre linkurile de mai sus gasiti si varianta donatiilor pentru ca cei care isi dedica timpul si energia pentru salvarea pisicilor de pe strada sa aiba si resursele materiale sa o faca.
 
Deci ziua trei din Calendarul nostru am dedicat-o prietenilor blanosi si torcaciosi!
 
 
P.S. Unde mai pui ca tine si cald la picioare :)
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Advent Day 2- Mosi si Moase cocoloase

Repede, repede cu ziua No2 ca suntem in urma!
 
 
 
 
Pentru a doua zi de Calendar de fapte bune vreau sa va prezint aceasta comunitate inimoasa organizata pe Facebook- Mosi si Moase.  Ce isi propun ei pentru anul acesta? Doresc sa poata oferi sarbatori putin mai vesele celor "850 de prichindei care i-au scris lui Moş Crăciun. Copii găsiţi pe străzi, copii abandonaţi la naştere sau pe care părinţii fără posibilităţi financiare îi lasă în timpul zilei în centrele din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) sector 2. ".
 
Da, ati vazut bine: 850 de copii! Pana acum ne-am adunat 28 de Mosi in numai cateva zile, insa pana la 850 drumul e lung. Eu va rog sa va alaturati grupului si sa alegeti o scrisorica adresata Mosului. Puteti face asta pana pe 15 decembrie ca, apoi, pe 19 decembrie sa ne ducem cu pachetele frumos ambalate sa le predam la Centru. Mosii si Moasele puteti fi chiar voi!
 
 
 
Veniti Mosi sau Moasa cocoloasa alaturi de noi?
 
Nu uitati sa raspanditi vestea, poate aveti prieteni dornici sa faca o bucurie!
 
Daca va e greu cu timpul sau nu sunteti din Bucuresti, dar ne cunoastem fie si virtual, ma ofer sa fac eu acest commission pentru voi! Imi trimiteti banii, cumpar jucaria, va confirm prin bon/chitanta si duc jucaria cu fundita rosie mai departe! Sau il comandati online platind tot asa si folositi adresa mea, solutii gasim, Mosi sa fim!
 

Advent Day 1- How it's made

Si, cum promiteam ieri, m-am pus pe treaba! Si ce treaba! Am realizat Calendarul de fapte bune din ideea propusa in articolul anterior si, daca tot a iesit atat de dragut, am zis sa impartasesc cu voi si manufacturarea lui. Nu necesita cine stie ce abilitati in arts&crafts, dar aveti nevoie de ceva rabdare si concentrare.
 
 
Necesar: - o imprimanta- preferabil sa apelati la ceva centru sau prieteni dotati in ale printarii, minunat ar fi sa aiba o imprimanta A3 color care sa primeasca si hartie cu densitate mai mare sau carton subtire;
              - aproximativ 30 de coli A4 sau A3 cu densitate ridicata- printul are 28 de pagini dar este bine sa aveti si in plus pentru micile ajutoare care or sa aiba grija sa va lase fara materialul de lucru;
              - foarfece pentru hartie;
              - lipici;
              - putintica rabdare si vreo cateva ore bune la dispozitie;
 
Pentru ca eu doresc sa pun in cutiute mici ravase din hartie am printat fisele de lucru in format A4. Rezulta astfel cutiute cu latura de 6 centimetri. Nu sunt suficient de mari pentru a pune jucarii, poate mici jucarioare gen surprise Kinder- pentru cei care doresc sa il foloseasca in sensul classic- dar destul de mari sa puteti pune bombonele, globulete, mesaje, flori, mici ravase cu povesti sau colinde. Daca doriti ca in cutiile rezultate sa puteti pune jucarii mai mari sau alte obiecte mergeti pe un print A3, aveti grija ca hartia sa aiba tinuta sau sa fie un carton mai subtire. Daca nu dispuneti de imprimata acasa, verificati dupa printare daca aveti toate cele 28 de pagini (asa cum eu nu am facut) si poate alegeti sa printati cateva in plus pentru a tine si copiii ocupati. Daca sunt destul de mari incat sa va ajute cu atat mai frumos.
 
 
 
 
Decupati cu atentie pe liniile indicate. Pe cat mai mare precizia, pe atat or sa arate mai frumos si imaginea finala se va imbina mai bine.
 
 
 
Indoiti pe liniile punctate toate laturile si zonele de imbinare ale cutiutelor. Indoiti bine pentru a le putea lipi mai usor la pasul urmator.
 
 
 
 
Marginile de imbinare sunt marcate cu Glue si No Glue, evident lipim maginile folosind lipici pe laturile marcate Glue. Preferabil un lipici lichid pentru hartie. Merge mai repede decat unul solid. Potriviti intai marginile in ordinea logica a formarii cutiei- faceti intai o proba fara lipici- pentru a va scuti de nervi si lipici pe degete.
 
Fiecare cutiuta necesita aproximativ 10 minute pentru a fi realizata. Deci daca aveti ajutoare nu ezitati sa le puneti pe linia de productie :). Si eu am avut un ajutor de baza, NOT!
 
 

 
 
Lasati cutiutele sa se usuce inainte de a le umple si a le inchide capacul. Puteti folosi o picatura de lipici pentru a lipi usor si capacul. Puteti pune in interior si fasii de hartie creponata pentru a creste "suspansul" cautarii in cutie. Dupa golire este bine sa le umpleti cu hartie pentru a oferi stabilitate constructiei. Ce este foarte frumos in legatura cu acest print este faptul ca are imaginea prezenta pe ambele parti asa ca dupa ce ziua a trecut le puteti intoarce invers si imaginea baradului se pastreaza.
 
 
Bradutul nostru arata cam asa:
 








 
Spor la lucru!
 
Ne revedem in Advent Day 2 cu prima fapta buna!