Se afișează postările cu eticheta lehuze. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta lehuze. Afișați toate postările

marți, 26 iunie 2012

Despre nastere II - sectia de lehuze - maternitatea Filantropia

Si ai nascut... si crezi ca ce a fost mai greu a trecut. Esti inca in extazul de dupa nastere. Ai un copil viu si sanatos (speri) si abia astepti sa pleci din sala aia de nastere si sa-l strangi in brate. Au trecut 5 ore de cand am nascut pana am ajuns in salon. Intr-un salon gol, caci bebelusii sunt intr-o sectie separata. Nu li se permite sederea impreuna cu mama. Atunci cand am ales maternitatea mi s-a spus ca se poate, ca este chiar recomandat, daaaaaaaar este posibil doar in rezerva cu plata. Zic bon, asta este, dau 3-4 mil pe noapte, dar stau cu copilul meu. Apoi au inceput tot felul de fastaceli ca sa vedeti ca nu ar fi chiar asa, ca nu se poate... ca e MULT mai bine sa stati fara copil pentru a va ODIHNI! Cu mana pe suflet va spun ca in cele 7 zile de stat in maternitate am dormit 4,5 ore in prima noapte de la nastere (cam dupa 24 de ore de cand am nascut am reusit sa adorm). Apoi au mai fost 2 sau 3 atipeli de cate o ora in zilele ce au urmat. ATAT. Nici vorba de odihna, din contra. O sa va povestesc si de ce. Deci am ajuns la concluzia ca singurul avantaj cu rezerva ar fi ca as sta singura, am considerat asta un non sens prea scump, nu o sa mor daca mai stau cu o persoana in camera pentru cele 43 de ore teoretice pe care le mai aveam de petrecut acolo.

La ora 9 am fost dusa in rezerva. S-a folosit un carucior cu rotile (asta este protocolul), infirmierele m-au ajutat sa ma dau jos de pe masa. Eram surprinzator de bine pentru pierderea de sange considerabila pe care o suferisem. Le-am spus ca sunt ok si ca sincer as prefera sa merg decat sa ma asez pe zona pe unde tocmai ce iesise un copil. Nu s-a putut, e obligatoriu sa te duca ele. Ok, mi-au luat bagajul si am plecat. NU in camera cu puiul meu asa cum imi dorisem, nici macar pe acelasi etaj si nici macar in acelasi corp de cladire. Maternitatea era plina de mamele care nu-si declarasera copiii pana vineri, in weekend biroul pentru declaratii este inchis, deci toate cele care nascusera joi si vineri erau inca acolo, chiar si unele de miercuri. Lor ne alaturam noi cele de sambata si evident mamele care au nascut duminica. Arhi plin. Asa ca am fost dusa un etaj jumate mai jos intr-o alta aripa, cea de infertile. Aici teoretic sunt rezervele pentru femeile care fac diverse tratamente de fertilitate. Acum rezervele erau pline de lehuze si de mame in pretravaliu sau care sperau sa intre in travaliu (nasterile induse). Am coborat cu liftul un etaj... cand surpizaaaa, ca sa treci in celalat corp de cladire trebuie sa cobori niste trepte :), asa ca va rugam frumos sa coborati, acum se putea sa merg pe picioarele mele, ba chiar sa cobor trepte. Le-am coborat, ma intreb ce se intampla daca eram leguma si nu m-ar fi tinut picioarele.

Am fost condusa in camera (10 "bomboane" afacerea asta 5 de fiecare). Erau doua paturi, unul la geam si unul la usa, pentru ca eram prima musterie am ales patul de la geam. Urasc aerul inchis si am zis ca daca nimeresc cu vreo friguroasa macar sa-mi pot deschide geamul un pic. Era foarte cald. Camera curata, paturile dotate cu noptiera si statie electrica (prize, neon cu intrerupator). Nu era toaleta in camera, era pe hol si deserveaza 2 rezerve (am descoperit mai tarziu ca a fost mai bine asa). In rezerva de langa (dotata si cu toaleta) exista un frigider. La toaleta nu era tocmai curatenie, cosul de gunoi se golea o data pe zi. Nu trebuie sa va mai spun ce era in el.

Mi s-a spus sa astept asistenta, am stat cateva minute dar nu venea, nu mai aveam stare asa ca am iesit. Am intrebat unde sunt bebelusii si mi s-a spus ca cei nascuti natural sunt la etajul de sus... cei de langa mine erau cei nascuti prin cezariana. Nu mai puteam sa stau fara sa o vad asa ca am incuiat usa rezervei (avea cheie) si am plecat in cautarea salonului pentru copii. Etajele maternitatii sunt foarte inalte, liftul nu este accesibil decat daca nimersti tura binevoitoare si zambesti cam de o 'bomboana" asa. M-am dus pe scari, inca eram in alerta maxima, nu ma simteam nici obosita, nici ametita. Am avut grija si m-am tinut de mana curenta (zisa ea si bara), eu am o trauma cu scarile de cand am cazut pe cele de la serviciu. Am ajuns la etajul 3 unde se auzeau multe scancete si plansete. Veneau din dreapta. Acolo era si puiul meu. La usile din sticla mai asteptau cateva mame, inauntru o asistenta cu masca la gura (nu pentru ca asa este protocolul ci pentru ca avea o lucrare dentara in desfasurare). I-am spus ca as vrea sa-mi vad copilul.

"Ce nu stiti la cat e ora pentru alaptat?"

Mi s-a raspuns rastit si de sus. Nu, nu stiu pentru ca eu acum am nascut si as vrea sa-mi vad copilul. Cand a auzit asa s-a cam speriat si mi-a zis sa stau jos. Nu aveam nevoie sa stau jos, vroiam doar sa o vad pe Matilda. M-a condus in salonul din stanga unde erau cam 15 bebelusi. Am aruncat un ochi si am vazut-o - era in patuturile din stanga, al doi-lea patut. Pana sa ma intrebe cum ma cheama deja ma dusesem la ea. Asistenta s-a speriat sa  nu am duc la alt copil, cum sa ma duc la alt copil?! As fi recunoscut-o dintr-un milion de copii. Puiu meu mic dormea, era infasata sarmaluta "moderna" (nu-i mai infasa strans si peste picioruse, le face un fel de plic). Nu m-a lasat sa o iau eu in brate, am rugat-o sa o desfase pentru ca nu am apucat sa o vad intreaga. A fost draguta si a dus-o pe masa de infasat, a desfacut-o si m-a lasat sa o studiez. NU aveam voie in schimb sa-i sarutam! Cica sa-i pupam acasa, nu acolo. (Nu v-am zis ca eu mi-am propus sa nu ma las marcata de nimic din ce se intampla acolo, in mare parte am si reusit). Am intrebat cum este, daca e bine, cate kg are, daca au fost probleme. Avea inca ochisorul putin umflat. Cand mi-a auzit vocea s-a trezit si cauta cu ochisorii, nu a plans. Atunci am aflat primul lucru care m-a scos din sarite - mancase deja GLUCOZA. Eu nu am mancat toata sarcina o bomboana pentru a nu zapaci pancreasul copilului cu nivelul ridicat de glucoza si ele acum ce-i dadeau prima masa pe lumea asta? Glucoza. Se da pentru ca de obicei dupa nastere copiii au momente de hipoglicemie pentru ca sunt intrerupti de la sursa de sange a mamei, dar copilul meu nu intrase in contact cu sange hiperglicemic, nu am trecut de glicemie 70 toata sarcina tocmai pentru a evita aceste complicatii. Oricum nu te intreaba nimeni, iti vine sa-i iei la pumnui. M-am suparat si le-am spus sa nu-i mai dea NIMIC, nici lapte formula. A trebuit sa plec, aveau treaba, oricum intr-o ora era "ora de masa". Eram fericita ca am vazut-o si ca i-am facut cateva poze, vorbisem cu ea, o mangaiasem, era bine. Mi-a spus sa-i aduc scutece, hainute si crema pentru fundulet. Ii dusesem deja o jucarioara mica care miroasea a mine si pe care a avut-o in patut tot timpul.

M-am intors (tot pe scari) in salon, aici ma astepta o asistenta foarte speriata. Nu stia unde am fost, era real preocupata ca am patit ceva. Mi-am cerut scuze ca am plecat asa dar trebuia sa ma duc la copil. Stia ca am avut o nastere cu pierderi mari de sange si-i era frica sa nu fi lesinat pe undeva. I-am zis ca ma simt foarte bine si ca nu am nimic. M-a dus in camera pentru toaletare si control. Trebuia curatata si examinata zona. A chemat si un medic, am aflat mai tarziu ca ma cautase pentru ca Oana ii rugase sa vina si sa ma verifice. II era teama sa nu am hemorgie sau sa nu se fi desfacut cusaturile. Erau ok, se pare, controlul nu a fost la fel de ok... fix de degete pipaitoare nu aveau nevoie atunci peretii vaginului. Bine ca nu erau complicatii. M-au intrebat daca vreau ceva pentru durere, nu era cazul. M-au felicitat. Doamna asistenta mi-a dat numarul ei de telefon mobil in caz ca mai plec si mi se face rau. A fost extrem de draguta si de simpatica, ne-am mai intalnit de 3-4 ori in saptamana aia.

Impresii despre sectia de lehuze:
Bune:
- personalul excelent, sincer, nu ma asteptam deloc - erau cate 2 asistente pe tura;
- nu am fost brutalizata in niciun fel, nici fizic si nici psihic;
- toaletarea se facea cu apa iodata si comprese sterile, foarte bland si usor;
- toate stiau ca am avut o epiziotomie mai dificila si aveau mare grija sa nu-mi produca leziuni, imi spuneau mereu in ce stadiu de vindecare este zona;
- se purtau la fel de frumos cu toata lumea, nu eram eu un caz special;
- in ultima zi am avut o clegea de camera foarte "fragila" si asistenta a fost asa de draguta incat i-a pus si un supozitor in fund pentru ca ea nu stia cum;
- doua dintre asistente m-au agreat in mod special si m-au ajutat si cu alte probleme administrative (m-au mutat luni dimineata intr-o rezerva aproape de Matilda);
- era curat in limitele in care poate fi curat intr-un loc in care lumea sangereaza si urineaza la intamplare;
- paturile erau noi si foarte bune, se puteau regla pe inaltime in zona capului sau a picioarelor;
- mancare era suficienta si buna (mancare normala gatita, nu tocmai potrivita alaptarii);
- ne-au ajutat pe toate cu desfundarea canalelor galactofore foarte bland si fara dureri (neaparat sa faceti asta pentru ca daca vi se instaleaza lactatia si canalele nu sunt permeabile va fi circ, desfundatul nu este dureros si se face foarte usor cu mana);
- au refuzat "bomboanele" cand au vazut ca stau acolo mai mult decat timpul normal (48 de ore);


Rele:
- faptul ca maternitatea era plina si ne cazau departe de copii;
- faptul ca a trebuit sa insist eu (cu bomboane) pentru a fi mutata langa copil cand  s-au eliberat rezervele luni;
- infirmierele erau neplacute, asteptau mereu atentii pentru orice;
- nu exista lenjerie suficienta pentru paturi (nu stiu daca real sau intentionat pentru a-ti "cumpara" un cearceaf sau o fata de perna);
- nu se facea curatenie la toalete;
- rezerva a doua in care am stat nu mai avea cheie la usa deci mi-a fost imposibil sa-mi aduc lucruri de valoare (ex. laptopul);
- toaletele situate in rezerve aveau canalizarea infundata si mirosea neplacut;
- toaletele comune nu erau intretinute, un bazin de wc cugea continuu si toaleta nu putea fi folosita asa ca ne inghesuiam toate la toaleta care mergea; pentru ca eu sunt copil de inginer am reparat de 20 de ori toaleta asa ca o foloseam doar eu;
- etajul pe care erau cezarienele avea mai multe rezerve si tot acolo era si camera principala a sistentelor deci trebuia sa coboram mereu cand aveam o problema;
- nu ni se permitea accesul in lift cu toate ca eram dupa nastere si trebuia sa ajungem cumva la copii, unele mame erau complet epuizate asa ca ramaneau in camere si nu-si puteau vedea copiii.
- faptul ca nu erau organizati de asa natura incat mamele care sedeau mai mult sa fie puse impreuna, am schimbat 4 colege de camera, veneau si plecau fericite cu bebelusii... noi ramaneam acolo.

Ce va trebuie?
- vata 2-3 pachete - se gaseste vata pretaiata la Mega Image sau Bella de la farmacii, este fix cata aveti nevoie;
- comprese sterile - pentru a imbraca vata in ele - cumparati din acelea pliate nu pretaiate, dimensiunea celor pliate este exact cat trebuie pentru a imbraca o bucata de vata pretaiata;
- tampoane maxi - nu aveti voie sa le folositi direct pe piele dar le puneti sub vata pentru a evita accidentele si puteti dormi linistite;
- chiloeti de unica folosinta - sunt dintr-un material hartios, eu mi-am luat un set cu 8 perechi si m-am felicitat pentru asta, nu am mai avut si stresul lenjeriei, ii aruncam si gata;
- supozitioare cu glicerina;
- supozitoare cu analgezic/antiinflamator - ce va recomanda medicul;
- betadina;
- baneocin pulbere;
- crema pentru mameloane - lanolina sau Garmastan;
- pungi cu gel - exista pungi speciale cu gel care se baga la frigider si le puteti pune pe sani dupa instalarea lactatiei;
- prosoape - unul de corp, unu de fata;
- sapun - preferabil lichid, fara parfum, PH-neutru - bebelusul va recunoaste dupa miros, sunt foarte sensibili la asta, deci e bine sa mirositi a voi nu a Dove;
- periuta si paste de dinti;
- hartie igienica;
- servetele;
- tampoane pentru san;
- daca aveti probleme si nu puteti dormi pe alta perna va puteti lau perna de acasa;
- daca aveti un somn foarte sensibil va puteti lua dopuri pentru urechi;
- tacamuri - cana, lingurita, furculita, cutit, farfurie;
- 2 perechi de papupci - unii pentru camera si mers la bebe si altii pentru toaleta si eventual afara;
- pijamale - va sugerez sa va luati si PANTALONII, stiu ca in teorie va trebuie camasa de noapte pentru alaptat, fals. Cel mai bine va descurcati in pantaloni si un tricou pe care-l puteti ridica usor, cu siguranta aveti mai multe tricouri decat camasi pentru alaptat. In maternitate este foarte cald, oricum transpirati si din cauza hormonilor plus ca laptele isi gaseste cai de a evada. Atunci cand va duceti la toaletare va dati pantalonii jos si puneti un halat. Este mult mai simplu si mai comod.
- un halat subtire din bumbac - neaparat sa aiba BUZUNARE, atat pentru telefon, aparat foto cat si pentru "bomboane";
- sutiene pentru alaptat - va spun sincer ca eu nu le-am folosit in maternitate, erau sanii atat de inflamati incat abia suportam tricoul;
- o bentita sau ceva pentru prins parul;
- telefonul, incarcatorul;
- aparatul foto, incarcatorul sau baterii de schimb;
- in cazul in care aveti o sedere asa mai lunga pregatiti pompa pentru san si lasati-o la indemana ca cineva sa v-o aduca;
- apa/ceai/ceai instant si iar apa - dupa nastere te cuprinde o mare sete, daca se instaleaza si lactatia este si mai intensa senzatia, am baut 5-6 l pe zi, sa va aduca cineva de acasa un bax cu apa plata pentru ca era foarte complicat sa te duci si sa cumperi.

Una peste alta sectia de lehuze de la Filantropia este (cred) cea mai civilizata si prietenoasa dintre sectiile maternitatilor bucurestene. Daca nu am fi avut problema si nu trebuia sa stam 7 zile nici nu as fi simtit ca am fost intr-un spital.

Sedere cat mai scurta!