luni, 18 iunie 2012

Despre lucruri simple

Am nevoie de ceva dragut, de ceva colorat, de ceva care sa miroasa a bomboanele din copilarie.

Am avut un "weekend" tare lung. A inceput undeva vineri dimineata, cand a trebuit sa demontez sufrageria si sa scot vechile canapele din casa pentru a face loc celor noi, si s-a terminat azi. Noroc ca nici casa nu-i asa de mare si nici canapelele asa de grele, dar a fost totusi complicat de unul singur (mi-am julit doar un deget, deci am scapat cu bine). Le-am scos pe holul blocului in asteptarea unor prieteni mai inimosi care sa le duca jos si apoi sa le insoteasca la noul lor domiciliu. Am iubit canapelele astea- canapele modulare albe din piele, le-am iubit. Au fost primele piese de mobilier cumparate cand m-am mutat, de fapt le-am comandat inainte sa termin de cumparat apartamentul. Intreaga sufragerie a fost "construita" in jurul lor - culoarea mobilei, inaltimea, culoarea parchetului. Restul lumii nu le-a apreciat la fel de mult - canapelele din piele aluneca si te incalzesc la poponet :). Eu le-am iubit si o sa-mi fie dor de ele. In fine, au venit cele noi - maro/cafea cu crem, extensibile, saltele tip relaxa- le-am cumparat pentru ca din cand in cand mai trebuie sa doarma cineva la noi si am zis ca e de bun simt sa doarma civilizat. Inca nu stiu daca bunul simt o  sa ma duca intr-un loc frumos, dar mi-e greu sa ma vindec. Tot din bun simt am zis ca nu e ok sa-mi las prietenii sa care (6 etaje pe scari) de minunatele canapele asa ca am platit 20 lei/etaj caratul. Din 120 s-au facut 150 pentru ca nu aveau sa-mi dea restul si oricum na oamenii s-au intrebuintat, au fost draguti, le-au montat la locul lor, deci ce rest mai vrei?! :) Au zis ca vin la ora 10, au venit pe la 10,30-45 ceea ce pentru tara noastra inseamna punctualitate. La 11 erau plecati, si ei si restul lumii. Si uite asa am ramas eu cu casa vraiste si una bucata copilas hiperexcitat de tot ce se intampla in jurul ei, sa ma descurc eu singura ca ce naiba. Nu sunt suparata pe nimeni, poate doar pe mine ca nu gasesc o metoda sa fiu mai eficienta :))).

Asa a inceput, promitator de altfel, sfarsitul meu de saptamana, s-a terminat undeva la ora 6 astazi de dimineata. Nu, n-am petrecut in restul timpului - iupiii partyyyyyyy, nea. Am facut curatenie, cumparaturi, copil, iesti afara, curatenie, copil, iesit afara, rufe, curatenie. Parfum. Astazi la 6 daca erai unul dintre vecinii mei de vizavi ma vedeai prin bucatarie (oarecum imbracata) punand mobila de bucatarie la locul ei. Stiti cat cantareste un frigider Artic plin? Nici eu, dar pot sa va spun ca mai mult decat pot trage/impinge eu. Parca ziceam ca am demontat sufrageria, acum ce cautam in bucatarie?! Nu mi-am cumparat si aici canapele :)). Pentru ca probabil si asa aveam prea mult timp la dispozitie si nervii linistiti s-a gandit ala-micu-de-se-tine-de-glume-proaste sa ma cadoriseasca cu niste animalute de companie. Si a zis el ca alea dragute si cu blanita nu sunt bune ca lasa par si nu se face asa ceva intr-o casa cu copil mic, asa ca mi-a trimis unele mai mici si fara blana. Astea ale mele au antenute si picioruse si denumesc GANDACI. Sa va mai zic cam cata oroare si sila am de gandacii de bucatarie? Nu va mai zic (poate ca mancati ceva). Ideea este ca sambata noapte cand m-am dus dupa ceva de adapat la bucatarie am zis ca vad eu purici... nu erau purici, erau doar niste zeci de pui de gandaci. In blocul asta eu nu am vazut pana acum picior de gandac si la cum sunt aerisirile si mastile pentru tevi daca ar avea cineva gandaci am fi terminati. La mine a venit unu in vizita, l-am prins si l-am ucis acum vreo 3 saptamani, atunci am rasuflat usurata ca era doar unu si clar venise de pe undeva din afara blocului. Dar de ce sa fie simplu cand poate fi complicat, gandacul cu pricina era gandacita (sau astia or fi hermafroditi, trebuie sa aprofundez problema) si deja depusese oua. Intre timp au eclozat si au iesit muuuulti pui mici si dragalasi.

 "De ce ma strangi asa de rau?/
copil ca tine sunt si eu/
si-mi place sa ma joc si mie/
si mila trebuie sa-ti fie/
de spaima si de plansul meu!"

Da, da, jap, jap. Elena Farago cred ca nu avea gandaci de bucatarie. Drept pentru care a trebuit sa mut frigiderul, mobila, vasele, mancarea; sa spal tot si sa dau cu otrava. Am dat cu Raid, dar se pare ca metoda clasica prin actiune mecanica de sus in jos si jap una a functionat mai bine, nu au mai aparut unii noi. La 6 de dimineata m-am trezit pentru a face procedura inversa - spalat toata bucataria, vasele, mobila, pus la loc mobila, frigiderul. Deci sunt fresh, numai buna de o noua saptamana de munca. (daca siti ceva metode nontoxice dar eficiente de facut genocid gandacistic astept  sugestii).

Am ajuns intr-un final si la job... cu o stare de nu stiu daca-mi vine sa plang sau sa bat pe cineva. Cum sa plang nu pot ca mi se duce frumusete de machiaj, iar sa bat pe cineva cica nu ar fi civilizat (cu toate ca unii meritaaa), trebuie sa gasesc alta solutie. M-a invatat pe mine un om drag ca durerile se vindeca prin placere, de ce nu ar functiona si pentru minte nu numai pentru corp?! Si am zambit. Am atat de multe lucruri pentru care ar trebui sa fiu fericita. Nu ma refer la lucrurile mari, normal ca ii multumesc (cui e de multumit) pentru ca suntem sanatoase si avem de toate. Ma gandesc la lucrurile mici, la bucuriile de care uitam cautand altele mai mari. Nu stiu voi cum sunteti dar eu sunt genul ala de om care mereu vrea mai bine, mai mult, mai albastru pe cer. Trebuie sa ma opresc constient ca sa nu uit de lucrurile simple, de lucrurile care o fac pe Matilda sa chiuie si sa-i licareasca ochisorii. Ea rade cu toti dintii (7 spre 8) si cand ii dai un fir de iarba. E minunat sa ai copii, iti aduc aminte ca trebuie sa te mai si opresti si sa "mirosi trandafirii". Deci 10+1 lucruri care ma fac acum fericita (in ordinea in care-mi vin in minte):

- colega mea mi-a facut cafeaua de dimineata, mi-a pus doua pliculete de zahar si le-a si amestecat - saru' mana Victoritza!

- am canapele noi :) maro cu crem si care-ti fac pofta de o ciocolata amara.

- azi nu ma doare nimic (daca nu ma misc) - asta e mare chestie pentru ca de ani de zile ma doare cate ceva, ori spatele, ori piciorul, ori capul, ori toate cele de mai'nainte. Astept si eu o zi in care sa nu ma doara nimic si atunci cand ma misc, dar e bun si asa static.

- i-am cumparat Matildei niste rochite frumoaaaaaaaaaaseeee, abia astept sa o imbrac cu ele si sa o vad cum le face "mai mai" de frumoase ce sunt.

- am slabit vreo 2-3 kg - nu cu intentie ci pentru ca de oboseala nu pot sa mananc, asta nu e bine dar macar ceva bun sa iasa si din asta;

- pfaaaaaaa mi-am luat un costum de baaaaaie, e negru si "cu totul" cu o croiala foarte desteapta - e decupat fix unde trebuie si are material fix unde trebuie. Stiti reclamele acelea cu "pari mai slab cu 10 kg", bine ele sunt minciuna, dar costumul asta :D sexy mammaaaaaaaaaaaa;

- am fost si m-am epilat - mare fericire! Eu nu suport parul pe fizicul din dotare, daca ar exista o solutie in care sa ma bag asa de la cap in jos si sa dispara tot parul as fi primul client, pana sa se inventeze asta exista Emi (cosmeticiana) - o iubesc pe Emi! Acum o iubesc de doua ori, una pentru ca imi ofera 4 saptamani de piele finaaa si, a doua,  pentru ca m-a pus in contact cu o doamna care-si vinde apartamentul situat la 2 minute de unde locuiesc acum. Doamne ajuta sa ne mutam!

- am reusit sa-mi aduc casa cat de cat la un stadiu de ordine si de curatenie care ma lasa sa respir. Din lipsa de timp si de o clona care sa stea cu Matilda in timp ce eu frec cada, casa mea ajunsese intr-un stadiu care imi producea depresii si angoase. Dupa 3 weekenduri de munca am invins, e lumina!

- am un blog care inseamna ceva si pentru altii nu numai pentru mine, am oameni care "ma" citesc si sunt mai veseli, mai tandari, mai emotionati, mai informati. Am oameni care au schimbat ceva in viata lor, am oameni care acum stiu sa isi hraneasca copiii mai sanatos, am oameni pe care am putut sa-i ajut. Va multumesc pentru toate gandurile bune si vi le intorc inzecit.


- aseara Matilda  dupa ce a facut vreo 20 de curse prin tot patul, s-a pus cu fundul in sus de 10 ori, s-a suit pe pereti de inca 20 a ajuns la concluzia ca tot langa mami e mai bine asa ca s-a cuibarit langa mine si si-a pus o manuta si un piciorus peste mine (manuta nu-i ajungea) si m-a LUAT IN BRATE! Copilul meu m-a luat in brate :). 


Copilul meu m-a luat in brate!



+1 este pentru voi, ce lucru mic si simplu va face viata mai frumoasa?

4 comentarii:

  1. Am uitat sa ne bucuram de lucrurile simple si frumoase ale vietii. Ne complicam viata inutil si uitam de acele chestii marunte ce ne fac viata frumoasa.
    De cand sunt accidentata si cu soseta gipsata de vara am analizat situatia si am realizat ca lucurile care pana acum nu le dadeam importanta conteaza foarta mult. De exemplu: Sa iti fie greu sa te ridici din pat sa te duci pana la baie, sa iti fie greu sa iti poti pune de mancare, sa nu pot sa fac o plimbare cu tine si Matiriciu in parc. Sambata mi se rupea sufletul ca nu am putut sa o iau in brate si sa ma joc cu ea, sau sa ne plimbam pe langa lac ca in alte dati.
    Dar o sa treaca si asta si ma fac eu mare :) Va pup dragele mele.

    RăspundețiȘtergere
  2. Draga Nicoriciu,
    abia asteptam sa te faci bine si sa mergi cu noi la plimbarica. Oricum, ai vazut ca exista si o parte pozitiva - barbatii sunt mai atrasi de femeile cu "handicap". :))

    RăspundețiȘtergere
  3. Buna, Miruna!
    Ti-am descoperit de curand blogul si nu ma mai satur sa-l citesc! :) am zis sa arunc un sfat despre cum sa scapi de gandaci sau sa-i previi, il stiu de la o prietena care il aplica dupa niste experiente neplacute cu dumnealor si dezvoltand o fobie, cine nu o dezvolta, de fapt?
    Se face asa: in niste dopuri de la sticlele de apa se pune putina paine peste care se toarna acid boric, care se procura de la farmacie, cred. Apoi se plaseaza in zone strategice, mai precis prin colturi ale camerei, in spatele mobilei, patului, canapelei, undeva unde accesul este limitat celorlalti in afara celui care realizeaza procedeul in sine. Cica functioneaza. Sper sa-ti fie de ajutor si sa mearga si in cazul tau!
    Numai bine si te citesc constant! Simona

    RăspundețiȘtergere
  4. Buna Simona,

    da acidul boric functioneaza, stiu ca-i mai omoram pe vremuri cand nu existau toate spray-urile si capcanele. Intre timp i-am omorat manual pe toti, la otrava pareau imuni, asa ca ma duceam in expeditii nocturne tiptil si pac la capatana :)). Am avut noroc ca au fost putini si doar pui (vreo 20-30), sper sa nu mai iasa o sarja noua.

    Te pupam cu drag.

    RăspundețiȘtergere