Pe numele ei de cod Ciuzi- roz, fluorescenta, cu vrabiute, cu vacute, Nuk, Avent, Tommee Tippee, ect. Prietenia cu Ciuzi s-a instalat greu. Prima data li s-a facut cunostinta pe la venerabila varsta de o luna a stimatului bebelus. Bebelus care isi stabilise programul de masa fix in mijlocul perioadei de veghe, nici cand se trezea, nici cand se culca. Si, ca un bebelus care se respecta, incepuse sa stea cu ochii zgaiti pe pereti perioade mai lungi de timp si nu prea ii mai ardea de dormit. Apoi devenea cam obosita si adormea si mai greu. Mama, ca orice mama care nu se "respecta", crestea singura acest bebelus si trebuia sa gaseasca, undeva in cele 24 de ore, si niste timp pentru intretinut casa si masa si igiena corporala. Deci avea nevoie de "un ceva" care sa ajute la culcatul si la ocuparea timpului bebelusului cat avea ea treaba. Cum mainile inca nu nimereau eficient in gura, mama s-a gandit ca ar fi buna o suzeta. Zis si facut. Ales frumoase suzete, din mai multe materiale, texturi si forme. Bebelusul a votat intr-un final pentru Nuk ortodontica. Initial, mama, isi propusese sa incerce varianta fara suzeta, spera ca bebelusul sa nimereasca sa-si suga degetul. Stia despre toate recomandarile anti-suzeta. Bebelusul era unul alaptat, spera ca acesta sa adoarma la san. Dar bebelusul a crescut si a avut alte planuri. Cu degetul a cochetat pentru scurt timp pe la 3 luni. Dar nu l-a pasionat. Asa ca mama a recurs la suzeta. Ii oferea cele cateva minute extra pe zi. Un compromis.
Partea cu alesul suzetei a fost usoara, acum urma partea cu: "Cum facem sa stea suzeta mufata?!". Copilul nu stia sa o tina in gura, nu o sugea, suzeta tot pica, copil atipit se trezea si relua ciclul de adormire. Mai mult timp pierdut. Atunci mama si-a amintit cum asistentele "inteligente" protapeau in guri de nounascuti tetine infundate cu tifon. Le puneau o paturica facuta sul in fata si propteau suzeta. Cum schema asta i se parea foarte periculoasa, ca nu stii cum se intoarce bebeliciul cu moaca in patura si Doamne fereste, a ales un fesulet mic facut sul. Asa suzeta statea acolo pentru 5 minute cat adormea bebelusul. Imprietenirea a durat mult si a fost incompleta pana pe la 9 luni. Atunci, bebelusul aflat in crizele existentiale specifice varstei si intr-o eruptie exploziva de dinti, si-a dat seama ca treaba asta din silicon e buna pe post de jucarie pentru dentitie. Ca tot e acolo in gura, deci ar putea sa roada la ea. Atunci s-a produs si marea indragostire, iar Ciuzi a devenit best friend (for life). Si ca aceasta gasca sa fie completa a aparut si Hiporiciu- o paturica de alin.
Initial, suzeta era doar pentru adormit. Apoi a venit era bonei, bona care nu stie cum sa puna problema ca sa-i refuze copilului ceva. Si daca nu stii cum sa-i refuzi, pentru ca "nu" simplu nu functioneaza, copilul ti se suie in cap- urgent. Asa ca tot impingea granitele, si le impingea pana cand facea numai ce vroia. Una dintre aceste dorinte era sa stea toata ziua cu suzeta in bot. Atasamentul crescand incepea si sa protesteze atunci cand ii luai suzeta. Ba chiar sa faca crize de plans pentru stimata suzeta si pentru Hiporici. Incepea sa-i altereze programul de masa, pofta de mancare, comunicarea si manifestarea sentimentelor. Lua si suzeta si ne ignora. Devenea o problema, nu mai stiai daca are o neliniste, daca are nevoie de alinare, comfort sau pur si simplu are chef sa roada la suzete. Cum copilul din poveste este unul foarte incapatanat si hotarat, orice vrei sa-l convingi sa faca, trebuie abordat cu maxima intelepciune si rabdare. Interdictiile de genul "faci asa ca asa vreau eu" nu or sa functioneze in veci, ba din contra. Vrei sa faca ceva in mod obsesivo-repetitiv zi lumina? Spune-i cu "nu". Deci repara, bai mama, in weekenduri tot ce strica bona in cursul saptamanii. Educa in acelasi timp si bona, ca Sisif saracu' a fost unu, iar tu nu ai timp sa rescrii mituri.
Treptat, pentru ca i se explica si este rugat, copilul incepe sa se desprinda de suzeta si sa o lase in pat, acolo unde-i era locul. Rar o mai folosea peste zi. Lucrurile culmineaza joi, 14 martie, cand mama ii spune copilului: "Mai, mami, tu esti mare, doar bebelusii folosesc suzeta." I se mai spusese, dar fara ecou. Copilul sta pe ganduri si duce suzeta si Hiporiciul in pat. Vine ora pentru somnul de pranz si copilul nu primeste suzeta. O scoate din gura si o asezeaza sub paturica. Bona in stupoare maxima. Copilul se trezeste suparat din somn, plange. Bona incearca sa il linisteasca cu suzeta. Copilul refuza. I se ofera o alta suzeta, si alta, si alta. Inca una noua. Intervine si bunica. Niciuna nu este buna. Mai plange si se culca la loc. Bona ii prezinta foarte ingrijorata mamei situatia. A plans copilul. Copilul mai plange uneori, se trezeste si plange. I-am zis sa o lase in pace, doar sa o tina in brate si sa astepte sa se linisteasca. Vine seara. Copilul este alaptat apoi i se citeste o poveste. I se canta un cantecel. Suzeta este tot sub paturica. Copilul este intrebat daca vrea suzi, spune ca nu. Se culca. Au trecut de atunci patru zile, suzeta someaza la locul ei. Paradoxal copilul doarme mult mai bine. Mama si-a petrecut primele 3 nopti de somn din ultimii doi ani si jumatate. Prima trezire pentru alaptat se intampla pe la 5,30-6,30 dimineata, este si ultima. Inainte copilul se trezea din 3 in 3 ore.
Copilul a trecut intr-o noua faza, s-a intamplat atunci cand a vrut si a simtit el. Copilul nu trebuie fortat, trebuie ascultat si tratat cu dragoste si rabdare. Mama asa a crezut mereu, inca de cand era insarcinata. Acesta a fost motto-ul ei. "Am incredere in copilul meu, el stie cel mai bine". Copilul stie cand sa se nasca, cum sa se nasca, cand sa doarma, cand sa manance, ce-i face bine si ce nu, cand vrea sa nu mai suga noaptea, cand vrea sa se intarce, cand vrea sa renunte la suzeta/deget/paturica/jucarie. Copilul trebuie ascultat si respectat. Rezultatul? Un copil extrem de linistit si de echilibrat, un copil intelegator, cooperant. Un copil cu o personalitate infloritoare, cu pareri si idei, cu initiativa. Un copil care este el, nu ceea ce mama lui si-ar fi dorit sa fie. Mama? Da, mama face un efort, este foarte greu sa nu dormi cu anii, sa iti calci pe tot ceea ce ai fost invatat sa faci, sa te scuturi de modelul social sau parintesc, sa reformulezi conceptul de educatie, sa nu te simti rusinat cand al tau copil nu sta "cuminte" pe scaun, dar mama crede ca acest efort merita. Copilul si mama au crescut.
Ce a gasit mama astazi in geanta ei?
Cum dezvatam copilul de suzeta? Il lasam sa renunte singur atunci cand va fi pregatit.
* Nu recomand folosirea suzetelor. Favorizeaza dezvoltarea comportamentelor de control. Ii ofera copilului o falsa alinare. Favorizeaza aparitia cariilor. Peste o anumita varsta devin un factor te stres pentru parinte, iar acesta se rasfrange si asupra copilului.
